Dunarea in minutul destinului...!

dimineata ma trezesc si imi spun: astazi o sa fiu energica,o sa muncesc mult si asta o sa.-mi aduca satisfactie,in fiecare zi imi propun \" astazi va fi o noua pagina in agenda fericirii\",astazi nu o sa mai iasa din matca Dunarea,nimeni nu-si va mai pierde casa iar in Madrid nimeni nu va mai pune bombe,,nimeni nu va mai plange de dorul celor dragi si nimeni nu va mai cadea sub rotile cutremuratoare ale metroului...astazi pasesc optimista,iar la iesirea din casa ma intalnesc cu Ingerul meu pazitor si la coltul strazii cu un heruvim..iar ei imi soptesc ca destinul tine cont uneori si de vointa noastra ..strazile Madridului la rasarit respira libertate si la apus sopteste lasitate..

Așa cum curge Dunărea în ultima vreme, mai degrabă rupe toate digurile ultimelor speranțe pe care le mai aveau oamenii. Se năpustește șarpele uriaș, își lățește corpul unduitor, mușcă perfid din odgoane, dărâmă ziduri și-și aruncă trupul cu putere, triplându-și senzațiile de nesaț, în mare. Uite ce mai descriere făcui. Poezia ta e o clipă a mirării, iar omul rămâne o frunză pe palma destinului, un picur de soare.

dunarera...,si apa si dezastru si omenirea si durerea, totul pentru deznadejdea firii zambetului uman...,Tradati de sincope si voi si noi si linistea noastra, asa cum curge Dunarea in ultima vreme.
multumesc Mariana , multumesc Bianca, cu respect
tavy