C
Verificat@c-0000400
Pe textul:
„poveste 1- Cavalerul Mufi" de Anne Marie Oprea
calculat al cititorului (care sunt :)) nepotrivit aici mi se pare numai urletul stelelor, care e mai degraba eliberarea tensiunii decât \"incordare in jur\". or asta vine la sfarsit, cu soarele. ar fi mers poate mai bine \"stelele oscilau intre cer si sicrie\" sau \"doar praful stelar ratacit pe câmpie\" - care se trage de la insamantarea ploii de vara ;)
Pe textul:
„Infruntari crepusculare" de ioana negoescu
imi masor disperarea in mangaieri
cu gandul rasucit mai mult înspre ieri
calculez oboseala procentual
din mirosul de piersici ce îmi urla in nari ireal
am instituit noi metode de comunicare
cu mâinile patate ideograme pe soare
doar noaptea vin nechemati lupi stravezii
sa glasuiasca in locul meu din colivii
Astept clipa demult ratacita,
specialista in trezitul la viata
Pana una sau alta,
ghicesc viitorul
in moneda cu o singura fata.
Pe textul:
„Specificitate" de Adriana Bochis
unele au flori înnodate la colturi
si se rostogolesc pântecoase
scapate din raft
umbrele pasilor inunda taceri
între doua emotii în salt
Îmi navigheaza prin inima
baionete ofensive
glazurate,
îmi mânjesc dulce buzele
indiene cu frisca,
dementiale, tinere,
capitaliste, secrete,
aiuritoare, aparente,
transparente,
unele zâmbete
sunt
altele înca învata
sa fiu
Pe textul:
„Unele zâmbete" de Adriana Bochis
Stai, asteapta-ma,
intoarce secunda in broasca
deschide cat trebuie poarta
Nu am nici o punte catre
privirea ta batuta de crivat
nici o atingere pentru adancul
ce susura in spatele pleoapei
intre atatia migdali
caini verzi sfasie
dimineata
imi adulmeca palmele
mirosind a noapte de veghe.
Sa nu pui peceti cand ne ploua,
se intrupeaza mai pe urma magia
Asteapta-ma, deci, nu rupe fuiorul
bagheta invarte o zi si alta zi
nu-mi ridici umbra, nu ma chemi
in aceeasi urma lasata dinadins intre ape -
marea rupta in nisip dinspre spaima.
Leg cate doua, cate trei
noduri grele in batista
si pun cate un ban in fiece colt
apoi inchid oglinzi cu cearceafuri
si vars vin peste lastunii
fara glas
striviti in fereastra.
Pe textul:
„Ziua aceea" de Silvia Van
\"ca sa te caut\"
la mica publicitate
sapa gropasii luminii
expuse temporar in vitrine
pe cine sa strig sau sa plâng
nu pe mine
ma cheama naiba, rendez-vous-ul din crâng
la batut
iata descoperirea autumnala
o data si inca o data
parca pe amintiri s-ar fi intins o pata
ca atunci când m-am ratacit culegând
flori din colt in colt, flori pe câmpii
de care spuneam
mi-au crescut
flori de mucigai roquefort
nu a mai putut fi vorba de amor
petale de trefla însa mai am
florile soarelui yo-yo pe tarmuri nipone
dar si florile dalbe autohtone
florile raului (si binelui, câteva clone)
strânse ca tresaririle în buchete
mai explicite decât au existat vreodata
de aceea considerate de experti desuete
încoltind în sere ca un rânjet acut
o explozie o nastere catalizata
asa ca mai bine ma lipesc la perete
când se intoarce pe dos ca un scut
sau alteori
când se destinde alinator
catre un bine definit si binevenit dormitor
atipesc linistit
învelit in ierbar
îngânându-ma
iubeste-ma scriu iubeste-ma
pâna la
iubeste-ma
scriu
sfârsit
Pe textul:
„lipeli" de ama ada anghel
<<< Mailbox full.)
Salut, Radu,
Mi-am retras poeziile de pe site (ma rog, au fost doar flagate, am vazut ca
n-au fost sterse fizic din baza de date), insa contul si comentariile au ramas active. Este posibil sa le stergi si pe acestea, te rog?
Multumesc,
Cris
Pe textul:
„Notificari prin email" de Radu Herinean
Pe textul:
„Exerciții liber impuse" de Adrian Firica
Costel, imi spui si mie, te rog, adresa site-ului tau?
Pe textul:
„Exerciții liber impuse" de Adrian Firica
Pe textul:
„asteptare" de ama ada anghel
Pe textul:
„despre marile viitoare" de ama ada anghel
Frumoasa poezia, mi-a amintit niste versuri de-ale lui Dinescu:
\"Dar intre oameni câta zapada
Câti orbi striviti sub coroane de regi
îmi pipai ochii ca pe o prada
Eu sunt nebunul, daca-ntelegi...\"
Pe textul:
„asteptare" de ama ada anghel
Pe textul:
„De ieri" de iulia
Pe textul:
„joia lunga" de Anne Marie Oprea
Pe textul:
„joia lunga" de Anne Marie Oprea
Pe textul:
„Poate. Nisip." de raluca
Pe textul:
„sonet XLIII" de Ilinca Bernea
Pe textul:
„Doar femeile plang..." de Cristina Tomosoiu
\"De mult negru ma albisem
De mult soare ma-nnoptasem
De mult viu ma mult murisem
De visare ma aflasem.
Vino tu cu tine toata
Ca sa-ntruchipam o roata
Vino tu fara de tine
Ca sa fiu cu mine - mine
O rasai, rasai, rasai
Pe infernul meu un rai
O ramâi, ramâi, ramâi
Palma bate-mi-o în cui
Pe crucea de carne
Când lumea adoarme.\"
Geniala, nu? Am pus-o aici ca sa se bucure de ea si altii, care poate n-au citit-o, sau n-au mai citit-o de multa vreme.
Un comentariu, totusi, pentru tine: \'muscama\' e scris prea inghesuit in titlu. Daca o mai lucrezi, cred ca poate iesi ceva bun, totusi. Actiunea pe care o ceri la timpul prezent nu se pupa cu imperfectul ca logica. \'Sfâsie-mi buzele\' e trivial, dorinta violenta de dragoste se poate exprima si suav. Tocmai aici sta arta poeziei. Cu totii ne dorim sa materializam dragostea in cele mai intense forme, dar poezia nu trebuie sa fie un ghid de sado-masochism. \'Lasa-ma fara de mine\' e fumat si nici nu suna bine. Iar \'sa vada lumea\' e o provocare mai potrivita pentru o cearta politica.
Pe textul:
„Mușcămă" de moisa cristian ionut
