Burlacu Ioan

Multumesc! e necesar raspunsul! De regula mai corectez, finisez, dupa! obicei vechi si rau! plastician! apreciez si eu mult umorul!

_Teodor, imi place pandantul dinspre oglindă spre lăptucă! Cu bine de trrecere!
-Carmen,mulțumesc pt cel mai lung comentariu facut mie și pentru sugestia de recomandare care face chiar mai multdecât aceasta! Nu stiu cuvantul SEFiRAT să-ți pot răspunde!Ai un blog fain și complex!(dar nu mă simt încă grozav prin ele)M.ai pus la treabă,am umblat și prin CARTEA PROPORȚIILOR.Am reținut și comul tău anterior.Nu-mi displace declicul făcut de poem în răspunsul tău.Chiar mă inspiră! Ca să demitizez nițel, matematicianul Fibonacci a descoperit în elementele de creștere a lăptucii ce o dădea la iepurași legea creșterii naturale, de fapt dumnezeirea ce nu lăsa întâmplarea să-i umble prin fapte.(Un nr. este egal cu suma nr. recurente)Și frunzele pe ram cresc după acest șir pentru a fi toate expuse soarelui și fl-soarelui își așterne semințele pe două șiruri de arcuri ce se întretaie după același șir, și ghiocul își desenează spirala, etc.(până și buricul este așezat în secțiunea de aur!)144 a venit la rand cand am terminat randul, dar mai știi ce urmează!!!!Fără să vreau am spus ce ai văzut tu cu sensibilitatea ta! Sărutmâna de survol!

Poate greșesc- împotriva unui entuziasm genera-, dar mie mi se pare că acest text, ar sta mai bine sub formă de proză!

Interesant, ca orice punct de vedere din afară, care poposeste pe textul tău. Cu bine în noul an !I.B

Multumesc pentru raspuns si comentariu. Ai dreptate e cam mare contrastul intre finalul liric si restul mundan al poemului, dar asta a iesit si dupa revizie deci asta e!Cu bine Ioan

De acord cu parerea ta. O explicatie ar fi in raspunsul anterior. Am incercat doar sa salvez o poezie personala cu un abces lungit peste masura si el. Multumesc de trecere.

E o poezie mai veche pe care revazand-o am simtit nevoia s-o modific. Era dintr-o perioada in care raul din jur ma apasa cumplit si siteam ca trebuie sa-l elimin cu ocazia uni abces ce nu mai trecea. E cam prozaica chestia iar revenirea o consider ok prin faptul ca am primit comurile voastre.Cred ca ramasesem si eu fara ritm. Multumesc pentru rafinatul raspuns si pentru nota!

Si eu simt cam la fel cu detaliile excesive. Desi Feri e personajul urmarit, acum cred ca il subordona partilor mai coerente, daca voi reusi. Una vrei si e viata in derulare a poemului. Multumesc pentru confirmare. Astept sa o pot relua. Ioan Burlacu.

Silvia, de fapt voiam doar sa arat grozaviile de acum dar imi trebuia si o imagine de alta natura. acum imi dau seama ca raportul trebuia inversat si daca reuseam era ceva...cu bine Ioan Burlacu

Parerea ta de fapt mi a salvat finalul pe care/l schimbasem deja poezia!Multumesc, comul tau ma onoreaza, este primul com primit dupa foarte multa vreme aici si uite ce mult conteaza. Ma obisnuisem sa corectez singur prin adaugare, colare si slefuire (procedee pe care le aplic in pictura colaj)Asa am reusit sa mi scot de curand primul volum "Blick-ul efemeride" prezentat (fara ecouri)la comunitati, dar asteptat si primit bine la Bacau si nu numai. Voi trimite si la Chisinau cateva volume la prieteni.
http://www.desteptarea.ro/lecturi-un-pictor-poet-si-borsetul-lui-de-idealuri.html

Direct, cu simplitate, o poezie care urmeaza ca un pastrav prin ape curate, drumul inspre izvoarele copilariei. Cu bine Ioan

Interesant de gasit un atare articol! Oricum valoros si bun de tras concluzii. La noi la UAP nu e simplu sa fii dat afara, dacat doar dintr/o filiala, dar ramai membru al UAP Romania. Acolo in schimb s/a mai diminuat dictatura prin aparitia curatorilor si galeristilor privati. Sigur e altceva! Doresc sa aiba cat mai mult ecou articolul si La Multi ani cu inspiratie autorului!

O impecabila peroratie a unui bilet de adio, o viziune poetica tulburatoare precum purificarea, o grea apasare a lutului lipit de talpi inaintea unei alte desprinderi ce poate va sa vina? nu stiu. sSu poate cate ceva din toate; imi e greu sa culeg ceva din roadele poemei,de teama sa nu risipesc restul spuzei. Felicitari si pentru antologia Agoniei! cu salutari de bine in pragul acestei primaveri, Ioan Burlacu

Master, de cand am nivel de 50(cum e mai rau!)trebuie sa mi corectez singur textele. Preferam ca înainte, cand mai primeam cate un sfat! De aceea postez apoi mai corectez si etc. Nici eu nu eram prea multumit desi e un text fara mari pretentii dar sub impresia expozitiei unui monument al artei romanesti contemporane. Acum sunt perfect de acord si am refacut. E mai curat. Acum ma simt si eu vizat de cineva caruia ii pasa. multumiri si inspiratie!

adica ....mnemospection... ajutorul si nedisimulata (graba de a spune!)

Poezia îmi aduce aminte de \"mnmospection\",termenul inventat de fotograful francez Sylvain Lagarde pentru denumirea a \"ceea ce merită salvat de la uitare cu autorul imaginilor care exprimă un punct de vedere particular, o opinie nu neapărat originală\". Pentru a conserva această memorie trebuie fixate în primul rând acele imagini ale căror bogăție inepuizabilă ne scot și ne salvează din banalitate. \"Cuvintele se transformă în imagini,iar imaginile la rândul lor evocă metafore și gânduri\". Aș mai remarca un farmec arhaic în cuvinte, stări și istorii.Cu placerea dedisimulată a lecturii Ioan B

Am găsit în comul dumneavoastră, un sensibil ecou la un subiect care pentru noi, spre deosebire de juniorii de astăzi, de cele mai multe ori însemna (vrând nevrând) \"patria ubi ...doar asta!\".
Un important poet al saitului ce ne găzduiește, spunea cu ceva timp în urmă, într-un com, că \" a fi poet nu înseamnă numaidecât să citești un număr uriaș de cărți, ci să citești un număr de cărți esențiale și apoi să te apuci să trăiești\".De aceea, atunci când prindem câteva felii de viață, fie dintr-a noastră, fie din mentalul colectiv, noi truditorii din lumea artelor (creator e doar Unul)ar trebui să facem tot posibilul, să le culegem și să le punem în pagină!
Cu mulțumiri pentru urări ți cu aceeași prețuire Ioan Burlacu

Câteodată cred că înțeleg, de ce se spune, că Dumnezeu iubește poeții: prea știu ei a zice frumos și tot ce e sacru, hieratec și vechi se transformă cu voia și harul lor, în artă. Într-adevăr un frumos, cum spunea cineva mai sus și aș adăuga, viu acatist(viu în măsura în care circulă într-o formă estetică!)Deasemenea titlul îmi apare deosebit de inspirat.

E o analiză mai consistenta decât m-aș fi așteptat, atunci când am postat textul \"critici...critici\", cu atât mai mult, cu cât mi s-a părut un text prea personal și de strict interes, ca să fie postat. Si mai ales că referințele sunt o radiografie mai largă. Se spune ca un text merita să existe dacă a găsit măcar un cititor! se pare că am găsit un cititor de marcă! Cât despre \"maestre\",(cred că o știți dar îmi place cum suna!) avea Caragiale o vorba tare faină; când era apelat cu \"maestre\" răspunde:,- mai este... mai este...
Cât despre \"instrumentul prin care am găsit calea...\"m-a surprins și pe mine acum.
Într-adevăr despre \"Calea Romei\" și cei de la \"Plumb\" mi-au vorbit de bine, textul fiind remarcat ulterior si de \"Ateneu\" intr-o cronică a revistelor.
Semnul cald, îl consider un dar, purtător de bucurii în sfinte sărbători.
Mulțumiri și pentru plăcerea sufletească !
Cu bune gânduri în pragul dintre ani Ioan Burlacu