Poezie
de la naștere, mereu înapoi
1 min lectură·
Mediu
el nu știe să meargă
decât pe nisipuri mișcătoare
pe cearșafuri fără pat
prin ape virgine
unde nașterea devine o cascadă
unde fiecare risipire e o constrângere
și fiecare constrângere este o risipire
unde camerele sunt din placentă
și placenta este din gusturi
unde respirația se rezumă la un cordon
și viața la contracții
unde respirația înseamnă sufocare -
lichid amniotic ce-ți umple plămânii -
unde să simți înseamnă să presimți.
al șaselea simț este primul
singurul cu care te naști
restul le înveți
ca pe un cântec pe care nu poți
să-l cânți decât în dezacord.
primul simț
care te apropie atât de mult de moarte
încât văzul pare un defect
îți spune că nu poți să modifici nimic.
și totul începuse atât de simplu...
într-o placentă...printr-un cordon...
pe un cearceaf.
002.928
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 132
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
buica nicolae madalin. “de la naștere, mereu înapoi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/buica-nicolae-madalin/poezie/1763259/de-la-nastere-mereu-inapoiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.