Poezie
Momente
MomentulI
2 min lectură·
Mediu
Două momente
Momentul I
Am călătorit, ca un orb rătăcit,
Prin atâțea ani, prin atâtea zile...
Vai, neiertătoarea realitate
m-a făcut să-i revin la picioare!
...Chipul tău a fost permanent
Nesfârșirea speranțelor mele,
Prezența ta îmi umple orașul
Fără de tine – pustiu,
Doar cu puținii bătrâni
Rătăciți în perechi gîrbovite pe la răscruci de stradele,
Prin parcul vechi ca și oasele lor...
Pașii mei de-adolescent s-au topit,
I-a înghițit tristețea de cenușă
A asfaltului
Și doar în gând îmi mai încolțește
Speranța cea fără de moarte
Că, iată, acuș-acuș, din clipă-n clipă
Vei apărea de după colț,
Cutremurător de frumoasă...
Momentul II
Numai flori împerecheate
Se duc la mort,
Se lasă la căpătâiul
Sau pe pieptul celui ce zace-n sicriu...
Astfel am făcut,
Dar, în tristețea mea nerostită,
Convins că nu voi muri și eu vre-odată
m-am întrebat:
--Or fi frumoase aceste flori?
--Or fi pe placul mortului dacă
acesta pentru-o clipă,-ar putea învie?
--Florile-acestea-or fi necesare?
--Ce rost ar mai putea avea aceste astre
Atât de frumoase
La căpătâiul unui mort din sicriu?
... Florile-acestea – parc-ar petrece
O filă de istorie nescrisă,
O filă din imensitatea
Universului uman...
O filă citită acum
Și tot acum dusă la cimitir și uitată...
001.089
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Boris Druță
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 203
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 43
- Actualizat
Cum sa citezi
Boris Druță. “Momente.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/boris-druta-0019358/poezie/14007656/momenteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.