Poezie

Doliu la Clocușna

Memoriei lui Ion Iacob Cozma

1 min lectură·9 octombrie 2011

Mediu

Doliu la Clocușna

Memoriei lui Ion Iacob Cozma

S-a stins făclia unui gospodar,

Și plânge-ameaza-n toamna roditoare,

Clocușna e în doliu și amar –

I-i stinsă steaua călăuzitoare!

Septembrie cu frunzele-aurind,

La Rudi, acasă-un clopot e în tângă:

Un înțelept ca ramul fremătând

Pornit-a veșnicia să și-o strângă.

Cu simpla-i omenie făr-de preț

Clocușna i-a adus doar prețuire

Și plânge-n susur gingaș Racovăț

Căci cinstea l-a avut în găzduire!

O, inimă de Om -- ești trecătoare-n veac,

Dar nu se uită sincera-ți bătaie –

Tu te-ai bătut în pieptul unui dac,

Dar timpul crud -- și-n tine aprig taie!

Pământ moldav, primește-un Om la piept,

Þărâna ta de-a pururea ușoară

Primească robul tău cel înțelept

Dar amintire să-i rămână-n țară!

O, cerule, te-ndură-acolo, Sus,

Și iartă-l Doamne, de-a avut păcate:

Exemplu pentru noi -- cu fruntea sus –

A fost în viața noastră întru toate!

Plecat în lumea celor mulți și drepți,

Memoria rănită ne-a fi mâine

Noi ți-om cinsti-o seri și dimineți

Căci drag ne-ai fost și scump ne vei rămâne!

001.240

Boris Druță. “Doliu la Clocușna.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/boris-druta-0019358/poezie/13990810/doliu-la-clocusna

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.