Poezie
Vremea regăsirii
2 min lectură·
Mediu
Timpul trece necurmat,
Amărându-ne destinul,
Uneori neobservat,
Uneori sporindu-mi chinul.
Vrei să uiți ce s-a-ntâmplat,
Să începi o altă viață.
Totul pare neschimbat,
Prefăcut în sloi de gheață.
***
Se nasc vise, cad imperii,
Lumini ard, focuri se sting.
Miez de iarnă, toiul verii,
Toate trec precum un gând.
Umbre vii învălui astre,
Contopindu-se-n neant.
Peste sufletele noastre
Timpul trece necurmat.
Sentimente ne conduc
Spre o altă prăbușire.
Pe Icar noi îl uităm
Într-o clipă de iubire.
Prețioase-s pentru noi
Diamantul și rubinul,
Tot ce-i drept ușor călcăm,
Amărându-ne destinul.
Trec prin viață și prin moarte
Oamenii, nepăsători.
Uneori un foc îi arde,
Alteori le dă fiori.
Așa treci și tu, străine,
Făr’ să ții neapărat,
Uneori primit cu bine,
Uneori neobservat.
Când se-apropie de noi
Ceasul mântuirii noastre,
Parcă ne reamintim
Sărutul iubirii caste.
Și, lăsându-m-amăgit,
Eu îmi blestem azi destinul
Uneori de neclintit,
Uneori sporindu-mi chinul.
În lumina dimineții
Îți repeți c-a fost un vis,
Dar în noaptea ce urmează
Vezi cum jocu-i redeschis.
Te întorci în a ta lume
Tremurând înfrigurat.
Vrei să scapi de amintire,
Vrei să uiți ce s-a-ntâmplat.
Chiar de afli misterul
Unei lumi de mult uitate,
Să nu crezi că și cerul
Va uita de-a tale fapte.
Lasă-n urmă mândria
Ce te-a adâncit în ceață
Și încearcă de acum
Să începi o altă viață.
Te aruncă înainte,
În prezent, nu în trecut!
Nu mai cântări în minte
Fiecare pas făcut!
Făr-un pic de aventură
Viața-i un tablou abstract
Și oriunde te-ai întoarce
Totul pare neschimbat.
Bucură-te de clipă
Căci ea este trecătoare
Și când un om se naște,
Poate-atunci un altul moare.
Altfel ai putea s-ajungi,
Plictisit de-atâta viață,
Cu un suflet de nimic
Prefăcut în sloi de gheață.
***
Prefăcut în sloi de gheață,
Totul pare neschimbat.
Să începi o altă viață,
Vrei să uiți ce s-a-ntâmplat.
Uneori sporindu-mi chinul,
Uneori neobservat,
Amărându-ne destinul,
Timpul trece necurmat.
013736
0
Uite ca a venit si vremea regasirii cu un poem de calitate.
Farmecul limbajului poetic este in consonanta cu miscarea tuturor ideilor si cu tumultul sentimentelor, trasatura care ma face sa ador poemul.
\"Bucură-te de clipă
Căci ea este trecătoare
Și când un om se naște,
Poate-atunci un altul moare.
Altfel ai putea s-ajungi,
Plictisit de-atâta viață,
Cu un suflet de nimic
Prefăcut în sloi de gheață.\"
Toate cele bune!
Lauru`