toc

Perseverența poetului este insațiabilă, mințile noastre frugale abia mai rezistă dar nu de tăcere pierim ci de plictisul care o urmează, și nu de prea multă vorbire pierim ci de prea multul ei puțin.

ai un \"joc de șah\" al cuvintelor destul de alert, parcă la fel de alert ca \"vorbesc\" în sine...
\"eu intrat sub pielea-ți mă simt
mai bine ca oricând\"- e interesant...ideea e antinomică, mi se pare: a te simti bine în pielea celui care se gândește să scape de tine, deși ție îți place să te asculți...

ma bucura tacerea ce precede o eruptie poetica dar negresit primul gand este de alta natura cand \"cercetam\" o tacere.
de ceva vreme prefer tacerea unui pictor; fabulos cum tace (si face) el; tb sa furi ceva d\'acolo.
\"asta\" cu mintea frugala e de \"text\", mi-ai dat de lucru cu trecerea ta; multumesc!

ma cred
sunt, sper
dar in zadar
e noapte-n calendarul
diplayului de telefon
din mucava
.........
sa (ma) vezi/aculti cum tac, Gabriela; un text mai jos.

caroiat ma plec in fata celor care sacrifica pionii timpului pe tabla mea de sah, pastrand artileria pentru mai tarziu.

si cand te gandesti ca un pion poate valora aproape cat o artilerie...cate valente poate avea, daca tacerea e indeajuns de bine inteleasa si dusa pana la capat...daca intr-un final \"vorbeste\"...:)

valorile sunt cum precum le denumim (valori) atat timp cat \"cineva\" le acorda importanta; ulterior sau in lipsa nu cred ca avem despre ce discuta!
din pacate daca te apuci \"sa taci\" o sa fi greu inteles ca om al literelor!
.......
multumesc pentru revenire!