​moment jenant de râsul colegilor de banc

uite lampa lui alladin, ți-am zis,

aiureli mi-ai spus tu, bazaconii

e vaca Mu, chiar ea, e vaca Mu.

cert e că în următoarea secvență

lampa singuratică se plictisea nefrecată

iar eu istoveam robinetul de 3,5%

în schimb tu, care îmi refuzai totul întocmai

pentru a nu putea eu să îți cer nimic la schimb

balansai piciorușele durdulii,

sfâșiind aerul rarefiat ce capitona

colțul lunii, așa cum propovăduiau

stelele poștașe, o dată pe an, protecția muncii.

așa se consuma viața ieftină, muritoare,

te priveam de jos, în ciobul de oglindă

de pe bombeul brosăreilor, nefiindu-mi permis

să ridic privirea; savuram pulpele tale crăcănate,

îți admiram chiloțeii minusculi și roz,

în timp ce trudeam ca un elf pentru luna cadourilor.

în timpul ăsta, chihlimbarul se sustrage la foc continuu

din solemnul monolitului și... începusem să

sângerez pe la colțul ochilor, precum o

stigmată de ocazie