Bogdan Gagu

ma bucur ca am fost martor unui eveniment stralucit.
emotiile au fost mari... L-am cunoscut pe Valeriu Cercel, care atunci cand am facut cunostinta mi-a spus:
\"Atat de tanar?\"

astea au fost primele cuvintele pe care mi le=a dresat Valeriu iar eu l-am privit nedumerit. M-a lamurit apoi de ce mi-a spus asta, dar prefer sa tin acele cuvinte frumoase doar pentru mine...

Ma bucur ca am reusit si eu, un individ neinsemnat sa ma amestec printre toti acei oameni care faceau arta, si sa iau parte activ la lansare.

alte cuvinte, sunt de prisos.... Maria a reusit sa descrie mai mult decat amanuntit ceea ce a fost acolo... atmosfera, gandurile si declaratiile fiecaruia...
multumim maria

cu tima
always inoni

valeriu, eu nu pot decat sa iti spun ca ma incanta lectura ta
dar mai e ceva...

cel mai important lucru e ca ceva acolo in mintea ta, adica a cititorului, s-a miscat ceva, s-a inregistrat ceva si au inceput gandurilealea urate sau frumoase, cine stie...
acele ganduri care incep cu DACA...

cam atat
incantat
always inoni

frumos?
inconjurat de atatea probleme si ganduri de neputinta, nu mi-a mai ramas nimic de facut, decat poate sa scriu si asta cu greutate...

de ce?

nu stiu... poate aceste schizofrenii ale vietii m-au napadit prea mult si incep treptat sa devin prada artei pe care vreau sa o creez, si atunci? si atunci nu va mai ramane nimic din mine poate...

sau poate sunt doar un ratat care se bate degeaba cu pumnii in piept si sunt doar un \"inept\" asa cum se zvoneste, sau cum sunt barfit prin multe locuri, poate dusmanii mei chiar au dreptate...

acum ma simt neputincios sa incept un razboi cu lumea si cu cei pe care ii deranjez cu fiinta mea...

dar timpul sau sper ca timpul sa fie cel care ma va ajuta

acum tac

mersi suflete ca esti langa mine, oricum, oriunde...


cu stima si prietenie
always inoni

in acel crepuscul de lumina era altceva, au trecut 2 ani de-atunci, multe ape au secat il albie, altele s-au revarsat...

lumea s-a schimbat mult, oamenii si ei... ce mai putem noi sa facem decat sa strigam dupa acea gura de aer sau pote de adevar

in fine.

multumesc de semn suflete

always inoni

o dau n-o dau... cateodata am nevoie si eu de spatiu... si daca tot nu vrea sa ma asculte imi iau alta... dar ma intreb eu, unde gasesc o rasa de catea care nu are nimeni. cred ca ar cam trebui sa merg la laboratoare speciale si sa creez ceva pe cale artificiala... da, cred ca asta e singura cale...

dar nu ma grabesc, ce-i al meu e pus de-o parte

incantat de trecere

always inoni

iar eu ce să mai zic...:D:D:D
daca tu spui ca asta e sitlul meu, atunci fie...
nu am imagini fortate pentru ca eu nu fac imagini... sunt idei... atat... din idei se nasc ce vrea cititorul...
ma gandeam ca poate o sa spui cum sta cerul pe vine si asculta jazz...

numai bine. de-abia astept sa ne vedem pe 8 iulie

te pup dulce
always inoni

SACHE,

am citit acum cronica si mi-am adus aminte de tot... cand eram pe scena am vrut sa ma abtin, sa incerc sa nu ma gandesc la final, la ceea ce ar putea creea aceasta piesa in sala...
acea izbugnire in plans a cuiva din sala m-a daramat, eu fiind acolo sus pe scena, pentru cateva fractiuni de secunda am uitat tot... nu mai stiam ce am de zis si in inima mea se lega totul, se lega viata reala cu jocul de teatru. cand am auzit acel plans, m-a trecut un fior. nu ma gandeam ca noi suntem cei care au creat emotia, ma gandeam doar ca sunt multi copii pe lumea asta care sufera, care nu au parinti... e trist...

acum am lacrimi in ochi, si incerc sa ma ascund sa nu ma vada colegii de birou.
ma gandesc la dan, la copii mei, la copii in general...

reactiile dupa piesa au fost faine,

multumim sache pentru un astfel de scenariu...


multumesc tuturor celor care au fost aseara!!!!!!!


cu emotie si lacrimi in coltul ochilor
inoni

onorat, dragii mei de trecere...
cateodata sunt mut, dar alteori vorbesc mult... ideea e ca nu totdeauna zbaterile mele sunt auzite

cu prietenie
inoni

multumesc de apreciere si de trecere

cu stima, inoni

Ofelia

unii ar vrea ca prin sensibilitatea lor sa adune discipoli sa se zbata sa traga semnale de alarme... unii ar trebui sa inteleaga ca tot acolo ajungem, la 2 metri
natura poetului e sa scrie si sa spuna... sa se faca auzit, acum fiecare in felul sau incearca sa iasa din negura vremurilor si sa spuna ceva

Camelia

fiinta umana in toate erele ei a suferit, asta asa e... dar eu sufar si ma zbat pentru vremea mea... poate copii mei vor putea trai intr-o lume mai dreapta...

Mihai

asta e caracteristica fiintei umane, TOTI cu cat au ca atat mai vor, asta nu avem cum sa schimbam...
si de fapt nu putem schimba nimic, ci poate doar sa tragem semnale de alarma

eu ca poet, vreau ca fiinta umana sa constientizeze ca e depravata, ca e asa cum e... solutiile pentru schimbare exista in fiecare din noi, dar fara constientizare a ceea ce suntem nu putem sa schimbam nimic, pentru ca ne dam seama ca ar fi ceva de schimbat...
strigatul meu nu e catre cei care au putere ci catre cei de jos, pentru ca de-acolo se poate incepe schimbarea fiintei umane

cu respect
inoni

sa auda? degeaba... sa asculte
sunt sceptic... nu cred ca mai sunt multi cei care asculta... asa ca ma intreb cateodata: de ce ma revolt? cu cine ma bat?
raspuns: cu nimeni. Poate doar cu MINE

inoni

panico... ma bucura si ma flateaza cuvintele tale... dar nu vreau atata presiune pe capul meu si stii de ce? pentru ca s-ar putea sa inceapa lumea sa astepte prea multe de la mine si inca nu sunt pregatit...

sa auzim numai de bine
inoni

oare?!

sunt inrebari la care imi voi raspunde la un moment dat... cine stie cand???

inoni

e datoria mea... asa si fac... tip
incerc sa fac fiinta umana sa constientizeze cacatul in care se afunda... e greu e usro.. vorba ta... ramane de vazut...

inoni

da... e o idee
am sa ma gandesc

mersic

am sa corectez repetitia..nici mie nu mi-a sunat bine dar nu gasisem altceva in scimb...

ma bucur ca iti place... asta e inceputul... sper sa raman si cu restul in aceeasi concordanta... o sa vedem... lucrez la poemul asta de vreo 3 zile... hai sa traim si ne vedem maine... pa

inoni

de departe... incearca sa modifici... de-de...urile astea...
iar ultima strofa schiopata putin in ritm..

cam atat

inoni

poate!

dar in general fiinta umana are o aceeasi problema pe care eu incerc sa o detaliez in scrierile mele de ceva vreme... si aceasta se numeste deepravarea... si cu asta am tacut... las versurile mele in general sa vorbeasca,,,

numai bine

si eu am incercat sa imi raspund la aceasta intrebare dar imi e foarte greu dar poate ca am sa reusesc sa raspund la toate intrebarile care sunt in mintea fiintei umane si daca am sa resusesc cine stie paote am sa reusesc sa si ajung in rai daca nu voi ramane in acest iad si am sa incerc sa ma acomodez cu el...

apreziez randurile tale...

incantat
inoni

dar iubesc... si totusi sunt in cautare mereu de ceva de cineva care inca nu are parte de iubire... si am sa imi gasesc un living, un pom, o noapte sau poate vreun trotuar care nu are parte de iubire si atunci va fi iubit de mine...
sa omor? de ce sa nu omor? de ce?
revolta mea se indreapta spre...
aceeasi directie unde se indreapta de cand m-am apucat de scris... dar tac... nu mai acuz, imi pastrez revolta pentru sufletul meu si sper sa ma auda Fiinta UMANA

cu stima si respect
inoni