Bogdan Gagu

bine ai venit....
o intreabare: pentru ce scrii?
nu mi-o lua in nume de rau, vreau doar sa stiu ce sfaturi iti voi da...

cu respect,
inoni

cu multumirile de rigoare... am incercat o noua varinta...


... cât
cât
de curând voi celebra viață întors dintr-un glaciar tăiat ca un
lemn
ars în lacrimile miresei la altar venită cu descântec de
somn
de pustiu fără Ioan dăruit ca mită unui embrion
alungat
să îmi unesc părinții parazitând meduza unui gri
coral
disecat în arome de labirint cu petale
uscate
în zborul vocalei trăgând umbre dintre
fiare
pentru potcovarii valurilor disperate ce oftează în
larg
vândut ciobanilor cu stâna închisă la fluturi ucigași ce
nasc
în capsula mea un vers banal îngramădit sub
soare
măsurat în picături de rouă dimineața când
apare
ca o umbră întârziată la propria
naștere
căreia i-am făcut dosar de
acuzare...


cu respect,
inoni

... plecărilor neîntâmplate
neîntâmplatelor sosiri ...
repetitia asta, dupa parerea mea nu vine deloc bine, nici artistic, nici muzical (ritmic...)... am inteles ideea dar gaseste alta exprimare

sau poate maidanezul scârbav lingând mizeriile lumii aici sufera ritmul rau... incearca sa mai lucrezi putin la el...

sunt arca sfântului eres... mi se pare fortata aici... cu \"eres\"... asta doar ca sa rimeze cu \"vers\"...????

sunt și femeie și bărbat sunt sexul care le desparte
asta mi-a placut mult de tot... foarte reusit...

in strofa a doua repeti de prea multe ori piele, care ia diferite forme si mirosuri...ceva de genul... mi se pare exagerat...

Asta e doar parerea mea... asta am vazut, am simtit...
felicitari totusi e un poem foarte reusit(cu micile... erori)
sa auzim numai de bine

inoni

poezie de atelier...

chestia asta se vrea a fi in rima si ritm si a iesit chiar pe dos...
rime prost alese si banale...
ritm care scartie ingrozitor...



nu mi-o lua in nume de rau dar mai lucreaza la ea
eu iti urez bun venit pe site si sper sa vii si cu texte bune...
simtire ai ... dar artistic inca nu...

inoni

serva, punct, game si meci...

ai pus punctul pe i... :))
m-am distrat copios...

inoni

bine ai venit...

mi-a placuta fisura de clepsidra si pasarelelelelelele tale...
frumos...
tine-o tot asa...
sa ai inspiratie... si mai astept si alte texte...

inoni

:)

sa mai asteptam inca un vis... acel vis care ne va aduce un alt zambet...

stropii de ploaie
ne învață mersul
neprevăzutului

acum curcubeul e calauza asteptarii... aparut dupa ploaie... ne invata ne prevazutul...

foarte multa simtire adunata in cateva versuri foarte frumoase... multa concentrare, esentializare(asta mi-a placut mult...)

inoni

ma bucur ca ai postat colajul...
jocul nostru a fost frumos... dar nu au fost toti cei care au primit asa cum trebuia... sau macar cu respect... eu ma bucur ca am reusit impreuna cu voi doua sa ne unim intr-un crepuscul si sa zambim catre cei ce nu au suflet...

sa multumim
inoni

11 mai

Suntem poeți sau poate nu... sau sunt doar o parte din noi... Nu înțeleg de ce se nasc polemici fără de rost... Sunt oameni care scriu doar pentru ei, sunt oameni care își aștern sentimentele, sufletul pe hârtie... acei oameni nu au pretenția de a schimba ceva în poezia românească, sau ce chestie e asta... acești oameni nu trebuiesc atacați... ei sunt sinceri... ar trebui să ne bucurăm de darul care ni-l fac... atât nimic mia mult...
Sunt persoane care scriu cu scop, acela de a spune ceva mai mult, care au visuri de a ajunge departe și de a lăsa în urmă, pentru posteritate, ceva mai mult decât sentimente, de a lăsa o schimbare, o nouă tentindă sau poate doar o înceercare... Aceștia sunt oameni care trebuiesc criticați, aceștia trebuiesc „desființați”, pentru că unii nu au decât figuri în cap de mari maeștri și altceva nimic mai mult...
Gândul meu de azi e doar un strigăt... vreau să se vadă cu adevărat pentru ce scrie fiecare și apoi să se critice... și mai presus de toate când se critică... se critică poezia și nu poetul.

12 mai

Te hotărăști că e bine, spui lumii întregi că vei pleca... unde? Acolo unde inima te cheamă, dar cine a făcut posibilă această deplasare: Dumnezeu. De ce acum? Pentru că acum merit. Acum am meritat să simt și să fiu fericit. Ce a fost acolo? Dar... cel mai frumos dar... plin de lumină și de căldură... suflete așternute într-un vals al timpului....

13 mai

Înțelepciunea nu are vârstă... Visul meu e să devin perfect... dar nu contează când pentru că perfect poți să fii și la 20 și la 40 și la 80 de ani... Perfect e perfect... înțelepciunea se dobândește și nu prea... ea e dar de la Dumnezeu... dacă cuvintele mele mișcă inimile celor care citesc înseamnă că Dumnezeu a grăit prin mine, înseamnă că El mi-a dat puterea de a ajuta și orice dar trebuie întors... prin credința mea și prin smerenie îmi dau sufletul celui ce mi l-a dat...

14 mai

Frică? Nu am frică decât de Dumnezeu... el știe întotdeauna când inima mea plânge, când sunt fericit... el știe când trebuie să pun virgula sau punctul... Întotdeauna îmi dă de ales... dar întotdeuna posibilitatea de a mă întoarce. De ce? Pentru că eu vreau asta cu tot sufletul... dar El știe că nu e bine, iar eu insist și atunci mă întorc, pentru că Dumnezeu mă iubește... și ce văd? Nu am avut dreptate... am crezut că totul e simplu... da, e simplu... dar doar atunci când Dumnezeu îți călăuzește pașii... fără el aș fi fost doar un simplu muritor ce speră, ce visează... un om inferior... așa sunt o lacrimă divină trimis spre a dărui...

15 mai

A dărui e atât de simplu... tot ce îți trebuie e sufletul... dar nu avem totți suflet... unii sunt doar niște mașinării stricate care încearcă se se hodorăgească până la primul service, acea sală întunecoasă unde aștepți trenul tău, ultima destinație... acolo ne ținem de mână, simpli, așa cum am fost... acele nimicuri care au crescut, acele nimicuri care nu au gândit când trebuie...
Ca să dăruiești altora... trebuie să începi cu tine... fă-ți dar lumină, împăcare și credință și apoi va fi atât de simplu să dăruiești și altora ce tu ai... că nu poți dărui ceva ce nu ai, nu poți vorbi despre ceva ce nu ai simțit... și nu poți învăța ceva ce nu ți s-a arătat...

16 mai

Eram doar noi doi... stelele începuseră să tremure de frig sau poate de temă... ne țineam de mână... de fapt încercam... coboram cu pașii mărunți știind că în vale ne vom despărți... să te strâng în brațe... știi de când vroiam? Când te-am întâlnit nu am îndrăznit... mi-era teamă să nu stric totul... așa că am așteptat... de fapt am fost doar fericit... iar acum fericirea e... cum e? Așa e... mi-ar trebui câteva vieți să îmi exprim fericirea și ceea ce simt... mi-ar trebui câteva eternități să îmi golesc sufletul de iubire... suflet încărcat în scurt timp... nu am decât 22 de ani... dar sunt bătrân... am impresia că știu aproape tot... dar cu cât aflu mai multe cu atât sunt și mai multe nedescoperite...

17 mai

Aștept gândurile să renască dintr-o foaie... pentru că foaie aceea e antică... cândva a fost trunchi, cândva a fost floare, sămânță și iar trunchi... cândva... ea a fost tot... știe tot...
Dacă ființa umană are mai multe întrebări decât răspunsuri, această foaie are răspunsuri mai multe decât întrebări... ea știe ce vrea să scriu... ea știe unde vreau să ajung... eu nu știu... știu doar că iubesc frumosul... arta și că sunt pregătit de cele mai mari jertfe...

18 mai

Eu sunt doar un copil... mă comport ca un copil, mă joc ca un copil... dar nu am fost mereu așa... Eram un ipocrit cândva, eram egoist... și acum sunt egoist...dar sunt egoist doar cu mine... pentru că fiind exigent cu mine mă pot perfecționa... și nimic nu mă oprește să merg pe drumul ăsta... încă învăț... învăț poate repede, poate prea încet... dar știu că toate vin la timpul lor... așa cum e scris, așa cum vrea, așa cum merit... și atunci când sunt pregătit...
Mă întrebam la un moment dat de ce nu am iubit vreodată (aici mă refer la dragostea dintre bărbat și femeie...)... pentru că niciodată nu am fost pregătit pentru asta... niciodata nu am fost la fel de sincer cu mine și cu cei din jur... acum mi s-a arătat un înger care mi-a cutremurat sufletul... încă nu știu ce e... pentru că nu am mai trăit vreodată acest sentiment... poate nici chiar în altă viață, dacă s-ar fi întâmplat aș fi știut... dar voi învăța și are și cine să mă învețe...

19 mai

Ea... cum e ea? E cromatica nopții îmbrăcată într-un alb orbitor... e tabloul schimabt mereu în pânză, e ochiul meu drept, e mâna mea dreaptă... e ceea ce eu nu am... și atunci mă întreb: eu ce sunt? Nu știu ce sunt... știu doar cine sunt... Inoni nu spune nimic... dar el e tot... cum simte, cum dăruie, cum e... lacrimile lui nu se pierd, se adună la rădăcina unui castan spre a-l susține, hrăni... lacrimile mele nu vor muri niciodată... dar nu sunt lacrimi de tristețe... sunt lacrimi de bucurie... sunt lumină... sunt dar... sunt ca ea... speciale...
Puritate, Inocență... câteodată cuvintele acestea sperie... ce trebuie să fac pentru darurile pe care le-am primit... doar Dumnezeu știe răspunsul... iar eu îl voi afla atunci când trebuie... atunci când îmi vine vremea...

20 mai

Întotdeauna m-am considerat o ființă specială, cu scop venită pentru a face ceva ce alții nu au putut... încă nu a venit vremea mea... dar sunt pregătit să fac ceea ce Dumnezeu îmi va cere... el mă dăruiește iubire și frumusețe, lumină... și toate trebuie să se întoarcă la El... Sunt convins că destinul meu e unul luminat pentru că nu mă lasă credința mea să fie altfel...
Nu pot să nu mi-aduc aminte de păcatele pe care le-am făcut, nu pot să uit cât am negat... dar am fost luminat... am fost supus la teste, la încercări, la durere la fericire... și am trecut peste tot... Câteodată fericirea e cea mai mare încercare... pentru că atunci se vede cât de mult îl iubești pe Dumnezeu... când ai totul, te mai gândești la El... și din când în câdn să îi mai mulțumești? Se spune: „Dă-mi Doamne suferință ca să te pot afla...” Dar apoi... lumina cu care ești învăluit ești capabil să o păstrezi sau o dai la gunoi presupunând că El ți-o va da înapoi? Unde stă credința? În ce stă credința? Doar în fericire sau doar în durere?
Prin ochii unui copil se vede ceea ce înseamnă viață... el e capabil să vadă lumina și dragostea... acolo trebuie să ne întoarcem... să creem din mai multe inimi un singur suflet care bate neîncetat ritmul veșniciei...

21 mai

Mă voi întoarce acolo unde teiul are aroma sa... pe acele coline unde sufletul mi-a fost împrăștiat... vreau doar să cred că merit...
Acesta e gândul meu care le stăpânește pe celelalte... „A MERITA”... voi afla atunci când trebuie... dar trebuie să fie mândru de mine că lupt pentru ceea ce înseamnă lumină în sufletele noastre... în sufletele semenilor mei...
Iubesc puritatea, iubesc inocență... lumina și darul...
Eu aș vrea să mai fiu inocent și pur dar...
Unii îmi spun că sunt dar eu încă nu cred... doar Dumnezeu știe... acum sunt doar un gând al unei eternități care bate necontenit secunda... sunt doar o bucată de vând luată la schimb pe o lacrimă de înger... divinitatea înseamnă tot... acolo voi ajunge pentru că mi-e dor de „acasă”... mi-e dor de zborurile interminabile prin lumină...

22 mai

Cum e să fii singur? De ce să fii singur? E bine? Întotdeauna e bine ceea ce crezi... e vorba doar de percepție...
Cum vede o persona 2D un cerc... ca pe o linie.... dar o sferă care trece dintr-o parte în alta... ca pe un punct care ajunge linie și apoi iar punct și apoi dispare.... așa e viața...
Suntem formați din trup, suflet și spirit... oare spiritul nostru e de acord cu nebuniile pe care le facem... oare a zâmbi e o alinare a sufeltului... când mă voi naște iar voi fi fericit... din prima bătaie a inimii... nu voi mai aștepta atâția ani să pot iubi, nu voi mai aștepta atâta timp să sper... nu voi mai aștepta atâția ani pierdut în întrebări și în neliniști... acum știu... atunci voi învăța mai repede...

23 mai

Câteodată nu poți scrie nimic... nu că nu ai avea cuvinte... ci petnru că sufeltul tău e atât de plin încât încerci sa te chinui cu atâta frumusețe pentru că nu știi când vei mai avea parte de ea... aș fi vrut să scriu multe... și aș vrea dar mi-au rămas cuvintele în alte suflete... mi-au furat chiar și respirație... mi-au furat șansa de a nu mai fi fericit...
Acel simplu mulțumesc câteodată e de ajuns... Unii ar spune că nu... dar când lucrurile sunt evidente... nu ai ce să spui...
Cum să îi mulțumesc? M-a luat la pieptul ei, m-a alintat... a avut grijă de mine...de fapt de sufletul meu... cuvintele sunt prea puține... faptele... la fel... dar de aici se pleacă... Oare recunoștința veșnică e de ajuns? Oare...
Aștept ca un copil să cresc... nu am nevoie de maturitate... pentru că ea doare... să fiu acel copil... să fiu Copilul...

24 mai

Pe unii oameni îi simți... le simți căldura și bunătatea și lumina din ei... pe acești oameni nu ai cum să fii supărat sau să te superi vreodată pentru că ele nu îți vor răul... pentru că totul e pus sub eticheta „a ajuta”... dar nu falsă etichetă... cuvintele lor câteodată mai dure... nu vin decât să te ajute... nu pot decât să fiu fericit că i-am întâlnit...

9 Mai

Am învățat să fiu sincer pentru că sinceritatea nu doare, sinceritate nu rănește... I-am spus că sunt altfel decât se aude în jur și că totul de depinde percepție și de gust... Mi-e greu să știu că într-o zi ea nu va veni și că în altă zi ea nu îmi va spune nimic... voi adormi acum ca un prunc în brațele sfintei mele și voi aștepta cu lacrimi în ochi să se nască o nouă lume în care nu există oameni ipocriți...

10 Mai

Câteodată întâlnești niște oameni cu care te hotărăști să începi o nouă și fructuoasă prietenie, asta fie că vrei fie că ești forțat de împrejurări... toate merg bine și frumos un timp scurt sau mai lung depinzând de cât de mult le dai... îm momentul în care începi să mai spui că: „Mă... prieten dar... cât crezi că mai pot rezista la buzunar?” Eiii, atunci se schimbă placa... în momentul acela tu nu mai ești prietenul lor... Explicația e simplă. Dacă te încurci cu oameni inferiori ăsta e rezultatul... Lecție despre viață... încredere în oameni... care e rostul? Tensiune, nervi și supărare... ăsta e rezultatul că ești prea bun, ăsta e rezultatul că dai și chiloții după tine ca să le fie și lor bine și ca să nu se simtă prost că nu au și ca să ai ajunți să iasă din căcatul de viață în care sunt ... Nimic nu ajută pentru oamenii inferiori... Sunt prietenii tăi atâta timp cât le dai, când ai încetat uită tot... ipocrizie... Așa că atunci decizi că trebuie să pui și tu barieră... dar sufletul tău nu te lasă, nu poți să stai cu ei atâta timp și să te uiți la ei cum „suferă”... Să gândit atunci realist: dragoste cu sila nu se poate. Ei mă îndepărtează, ei mă fac să fiu așa... Oricât ai ajuta un om, oricâte sfaturi i-ai da... el uită totul în clipa în care nu i-ai dat o singură dată... ce rost mai are atunci? Vă spun eu... natura ta de om cu suflet mare, natura ta de a nu putea face rău... Treci mai departe și crezi și speri că într-o zi totul va fi mai bine...

1 Mai

Mi-am smuls din inimă lacrimi și le-am așternut pe hârtie, le-am împachetat în iubire și acum mă pregătesc să le dăruiesc... așa cum toată viața mea am făcut și așa cum de acum înainte voi face... Dragostea și Bunătatea mea... v-o dăruiesc... vă rog primiți că să fiu FERICIT...


2 Mai

E primul eșec în 22 de ani... Eu nu sunt învățat să pierd, nu știu să pierd și acum... Nu m-a învățat nimeni că trebuie să mai pic și eu să văd cum e să te ridici, să văd cum e să guști noroiul ciudatei anestezii corporale... Acum nu știu ce să cred, acum nu știu pe ce drum ar fi bine să apuc... de fapt... acum vreau doar să mă odihnesc și să accept că am eșuat...


3 Mai

Până acum am întâlnit doi oameni care m-au ajutat foarte mult... două daruri de la Cel de sus... Ei au intrat în viața mea atunci când aveam nevoie de ei... Dumnezeu a știut când să mi-i trimită... Domnul R., profu meu de psiho din liceu... Terapia pe care a folosit-o cu mine a fost prietenia... a reușit să mă echilibreze și să mă învețe ceea ce înseamnă viață și ceea ce înseamnă să lupți pentru ceea ce îți place și pentru viitorul meu... Să trag de mine atunci când trebuie să îmi fie bine mai târziu...
Celălalt e domnul D.... El m-a învățat ce înseamnă legătura cu Dumnezeu, ce înseamnă gândul meu cu mine însumi... că singura luptă pe care o dau pe acest pământ e doar lupta cu mine contra mea... că trebuie să mă intereseze să fiu bun, dar mai bun decât mine în comparație cu mine... să nu mă intereseze ce fac ceilalți cu viața lor... și să îmi văd de treaba mea... el a reușit să mă învețe să mă liniștesc, să mă adun ca să pot trece mai departe... Dar tot el e cel care a adus primul eșec în viața mea... nu-i port pică... am să îi port respect toată viața pentru ceea ce m-a învățat. Și îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi l-a trimis în cale acum un an și jumătate, atunci când nu știam de unde să apuc drumul spre viitor... și îi mulțumesc pentru darurile pe care mi le-a făcut.


4 Mai

Am dat totul... am dat fiecare picătură de sânge, mi-am dat chiar sufletul pentru trupă și am luptat ca să meargă, am luptat cu speramță și cu entuziasmul meu, am luptat până am picat, și acum mă târăsc și sper să mai am forța să mă prind de coada trenului ce încă mia stă în gără și mă așteaptă... mă chinui dar coatele mi-au rămas doar os... ochii au început să cadă iar inima să chinuie să mai treacă din când în când picături murdare de sânge, arse demult în entuziasmul visului...
Când am ales asta... când am făcut alegerea asta... mi-am asumat condiția și am acceptat... Am lăsat să treacă zeci de oporutnități pe lângă mine, la școală... puteam să devin inginer, dar nu e de mine... acum un an aveam șansa să prind relații afară... dar am ales să îmi urmez visul și nu banul...
Nu regret nimic... Îi mulțumesc Lui Dumnezeu că mi-a dat ocazia să văd cum e să eșuezi și să văd dacă sunt în stare și capabil să mă ridic, să mă adun și să merg mai departe cu lecțiile bine învățate....
La drum...


5 Mai

La un moment dat m-am îndrăgostit și eu ca orice om.. de fapt mă îndrăgostesc foarte des... dar de ficare dată sunt dezamăgit... dar mai rău e că nu sunt în stare să spun că sunt îndrăgostit... Cum să mă duc la ea să îi spun: „Știi... eu m-am îndrăgostit de tine și vreau să fii alături de mine...” Nu pot pentru că sunt laș. Mi-e teamă să nu pierd... de ce? Mă chinui de atâta vreme să încerc să trec dincolo, acolo unde totul e simplu... și știu asta... dar...
O cheamă Anka, nu am văzut-o decât o singură dată și mi-e gândul întotdeauna la ea dar nu pot să îi spun nimic... nu vreau să o deranjez... cum să fac... habar nu am... aștept, aștept și iar aștept... nu știu ce, nu știu pe cine...


6 Mai

Sunt bun de dat sfaturi... toată viața mea asta am făcut... am ajutat pe cei care aveau nevoie de ajutor și pe cei care acceptau sfaturi... câteodată mă săturam și spuneam gata dar nu pentru mult timp căci simțeam că dacă nu ajut atunci când cineva are nevoie îmi încalc menirea și destinul meu pe pământ... Dumnezeu cred că a vrut prin mine să le vorbească celor care nu pot...
Dar... eu.... de ce nu pot să folosesc toate aceste sfaturi și pentru mine????? Dilema mea... Teoria o am... de fiecare dată știu ce e de făcut dar nu pot să o fac... Așa a vrut cel de sus și așa las și eu să fiu... pentru că nimeni nu are putere mai mare... sunt doar un simplu mesager în lumea asta plină de probleme, de oameni simpli care nu știu ce vor, care se aruncă în față fără să gândească... de oameni răi care nu au învățat altceva decât să rănească... de oameni ipocriți care sunt în stare de orice pentru a ieși în față... de oameni făr conștiință... de oameni invidioși...
Mai suntem noi, câțiva, care dăm... dăruim cu toată inima fără a dori nimic în schimb... poate doar un zâmbet... pentru că noi vom primi dar de la Dumnezeu... dincolo... în lumea celor drepți, în lumea celor ce cred... în lumea celor aleși să dăruiască...

Fericirea mea crește, se întregește în fiecare clipă când în jurul meu văd frumusețe, văd fericirea celorlalți... pentru că eu trăiesc pentru ei, pentru că așa am fost învățat să fac... să trăiesc pentru cemi care au nevoie de mine....


7 Mai

Sunt foarte orgolios, sunt narcisist, sunt egoist... dar toate sunt cu mine în relație cu mine, în competiție cu mine însumi... Mi-am învățat bine lecția și am pornit mai departe pe un drum pe care chiar dacă îl știu e plin de surprize... și pe drumul meu întâlnesc suflete care îmi sunt frați și surori... întâlnesc iubire care mi se dă fără a cere... e iubirea de care îmi vorbea Dumnzeu în gândurile mele atunci când eram pe punctul de a mă da morții...
Ca orice adolescent care are impresia că dacă el nu e bun, că dacă el nu e fericit atunci trebuie să moară... așa am făcut și eu greșelile mele... La un moment dat, după câteva săptămâni de singurătate totală... cineva mi-a șoptit în fiecare noapte prin vuiet, prin ploaie, prin voci în întuneric care îți ridicau pielea pe tine că eu trebuie să rezist pentru că așa vrea cel de sus... și așa am să fac... am să lupt să las ceva în urma mea, să las un semn al trecerii mele pe acest pământ... altfel... aș trăi degeaba... altfel... nu aș fi acolo unde sunt chemat....
În drumul meu nu stă nimeni... nu sunt în competiție cu mine... pentru că totul fac prin mine sub protejarea Celui de sus... Mi-e teamă doar de banalitate, de eșecul datoriei supreme...


8 Mai

da... daaaaaaaa... pot să țip cu toată inima că sunt fericit... sunt fericit că El m-a ajutat să ajung până aici... m-a ajutat să trec peste ce era mai greu, mi-a deschis ochii atunci când aveam nevoie să văd... tot ce a trebuit a fost să cred...

</b></b></b></b></b>erata ultimul vers...

pana in liniste de... suflet

nu eu… nu tu… nu noi… doar suflete…
tu suflete verde… mireasa înlăcrimatei toamne
tic-tac pe coate prin pustiu prin munți
până în liniște de suflet...


inoni

cu inima pierduta am inceput sa scriu... atunci nu era decat o dorinta de a mea de a ma face cunoscut... asta se intampla la inceputul lunii Martie... parca a trecut o vesnicie... am inceput sa pun niste maxime... le-am aruncat pe site ...
la un moment dat cineva mi-a scris, mi-a daruit un gand din suflet... l-am simtit cum a intrat pana in cele mai intunecate unghere ale sufletului meu... m-am cutremurat...
mi-a propus... hai sa ne punem gandurile...

Ma gândeam că tu vii cu o maximă și eu cu gândul...

dar totusi atunci era suparata pe mine... ii stersesem un gand... si i-am dedicat ceva:


o lacrima imi cade pe obrazul drept
caci ca am pierdut o sansa
de a avea oglinda
zambeste-mi frumos ca un liliac
alb furat din gradina celor o mie de flori...

zambeste si Dumnezeu imi va darui
nu una ci o mie de oglinzi
in care
tu
vei pluti in regasirea gandului
ce l-am spart
ca un
copil


sper sa ma ierti...
cu stima, inoni



si ea mi-a raspuns...


1 Martie - prima zi a primăverii, ziua în care roșul se spiralează cu albul într-o colaoană a infinitului.

2 Martie - din negura pământului se luptă cu întunericul pentru a se purifica în albul imaculat al zăpezii, încerc să-i înțeleg taina, să găsesc motivația și totuși triumfal își pleacă în semn de rugăciune fruntea către pământ ( ghiocelul ).

3 Martie - Iubirea e ca un foc , dacă încerci să-l stingi există riscul ca focul să topească apa în lacrimi de suferință și vor rămâne doar scântei și aburi, tot ce poți face e să-l lași să ardă până se mistuie singur.

4 Martie - pământul își zguduie din răsputeri întunericul și aduce tristete și lacrimi, suflete acoperite de frumusețea prezentului că au fost si că vor rămâne veșnic în amintire. O lacrimă și-o floare pentru voi care ne priviți …de acolo din înalțimea albastrului.


Si asa a inceput totul...

Inima mea acum e mai bine... inima mea acum are aer... respira inocenta si puritatea gandurilor noastre... de-atunci sunt fluture prins intr-un joc de crepuscul... lu lacrimi de inger care imi calauzesc pasii... si asta datorita tie, MARIA... MULTUMESC
iti dau in dar jumatate de suflet


TOT atunci, mai timida... cineva mi-a facut un top al maximelor... cineva pe care nu o cunosteam... MADIM

Bogdane,
Imi plac maximele tale. Deh!... sa fie nostalgia dupa vechea interfata a site-lui, sa fie bucuria pe care ne-o daruiesti, sa fie adevarul exprimat in cuvinte, sa fie...
Am ales in ordinea preferata de mine cateva din maximele tale. 6 maxime in top! Un fel de loto 6 din 31.
6,17,18, 21,28,31
Felicitari! Sper sa te bucure top-ul meu imaginar!:)
Te-am citit cu placere!
Mult succes si inspiratie!

Madim


si asa am cunoscut-o si pe ea, care a fost alaturi de noi tot timpul... asta m-a bucurat enorm... a contribuit la intregirea gandurilor... imi pare rau ca luna trecuta nu a putut da totul... DAR-ul...
multumesc MADIM... bine ai venit in familia sufletelor noastre... sa nu uiti... ca acum suntem 3 si ca de-acum ne unim strans, mai strans... iti trimit in dar jumatatea de suflet .... care mi-a mai ramas...



Celor care ne-au scris mai sus va multumesc... pentru ca sunteti alaturi de noi... si pentru ca ati primit darul nostru... era pentru toti... pentru cei care stiu sa primeasca un dar...

Va invitam alaturi de noi in Luna MAI... sa facem daruri... ganduri unite intr-un crepuscul... cat de curand voi incepe noua luna... cu maxime si ganduri... va asteptam... si inca o data multumesc....

cu tot respectul,
inoni

Vreau sa fac un cadou... si sa redau mai jos o discutie intre mine si MARIA...

bogy_007 (13:05:45): e vorba de altceva... stii cand cunosti pe cineva mai in varsta stai si te gandesti...
mariacyt (13:05:54): hai fii serios
bogy_007 (13:05:55): daca nu vb cu dumneavoastra cum e
mariacyt (13:06:10): daca aici putem vorbi cu tu in realitate si mai mult
mariacyt (13:06:19): fiindca ne simtim cu adevarat aproape
bogy_007 (13:06:19): stiu... ca respectul nu consta in a vb cu cineva cu dumneavoastra
bogy_007 (13:06:30): cu tu am sa vb
bogy_007 (13:06:33): stai linistita...
bogy_007 (13:06:40): asa am vorbit de prima data cu tine...
mariacyt (13:06:40): bine
bogy_007 (13:06:45): si asa am sa o fac...
mariacyt (13:06:52): ma bucur
mariacyt (13:07:00): MARIA
bogy_007 (13:07:05): BOGDAN
bogy_007 (13:07:06): incantat
mariacyt (13:07:10): asa trebuie sa-mi spui si e suficient
mariacyt (13:07:59): e cam tarziu daca ma gandesc bine parca ne-am intilnit la un text in care tu vroiai sa omori pe cineva sau ceva?
bogy_007 (13:08:47): oricum te-am remarcat de-abia cand mi-ai scris primul gand
mariacyt (13:09:23): ganduri nebune, asta e
mariacyt (13:09:31): cum sa nu remarci asa ceva?
bogy_007 (13:09:50): intotdeauna am vrut sa fiu diferit
bogy_007 (13:09:57): sa schimb ceva pe acolo unde pot...
bogy_007 (13:10:04): sa ajut daca mi se permite sa o fac...
bogy_007 (13:10:09): sa las un semn al trecerii mele
mariacyt (13:10:54): mai, mai , e cineva care vrea sa schimbe uratul in frumos
mariacyt (13:11:09): ploaia in soare zapada in lumina
mariacyt (13:11:18): mai este cineva


La un moment dat in nebunia noastra a mai intrat cineva... dar care nu a reusit sa tina pasul... s-a multumit doar sa asculte jocul nebun al gandurilor... si aceasta este MADIM


bogy_007: de... trebuia sa te desfiintez si nu o puteam face in 5 randuri
madymaroga: na! ca nu iti raspund acu\' . N-ai vazut ca raspund din trei in trei madymaroga: imi place ce ai scris
madymaroga: e bine
madymaroga: dar nu schimb nimic la poezie

madymaroga (20:42:57): ce mai vrei?
bogy_007 (20:43:05): what?
madymaroga (20:43:17): nimic
madymaroga (20:43:32): stai un pic pls ca am o tastatura de cacao si abia scriu
madymaroga (20:44:21): zice ca-s urata
madymaroga (20:44:25): il crezi
madymaroga (20:44:26): ?
bogy_007 (20:44:34): hmmm...
bogy_007 (20:44:37): ce dai ?
madymaroga (20:44:53): staiiiiii
bogy_007 (20:45:23): stau nu fug nicaieri
madymaroga (20:45:34): bineeeeee
bogy_007 (20:46:09): dai ceva daca spun ca nu esti urata?
madymaroga (20:46:25): nu dauuuuu
bogy_007 (20:46:38): bine
bogy_007 (20:46:47): atunci esti...
madymaroga (20:46:52): mamaaa ce limbarita ai!!!!
bogy_007 (20:47:02): (daca ai sti)
madymaroga (20:47:18): vrea sa dau o bere
bogy_007 (20:47:21): sa imi aduci aminte odata sa iti spun o poveste
bogy_007 (20:47:28): bine esti urata...
bogy_007 (20:47:48): hai ma... ce e o bere
bogy_007 (20:47:52): hai ca dau si eu una
madymaroga (20:48:04): nuuuu ca saracesc si nu dau bere la teposi ca tine
bogy_007 (20:48:30): ahaaa
bogy_007 (20:48:46): eu care vroiam sa iau masina de acsa sa vin pana la Craoiva sa te iau sa mergem la IAsi
bogy_007 (20:48:50): nu mai vin
bogy_007 (20:48:53): naaa
madymaroga (20:49:03): vreau sa comentezzzz si tu nu ma lasi
madymaroga (20:49:14): ia auzi la el ce plane isi face
madymaroga (20:49:24): vb. mai tarziu
madymaroga (20:49:26): pe bune
madymaroga (20:49:37): am ceva de zis la comentariile voastre



mariacyt (10:43:37): trebuie sa formam tri-o-ul

mariacyt (11:00:35): si parca e mai frumoasa, nu?
bogy_007 (11:00:42): da
mariacyt (11:00:43): da si tu o parere
bogy_007 (11:00:48): asa e
bogy_007 (11:00:52): si mie imi place mai mult...
mariacyt (11:01:08): dar stii ce vreau, nu?
mariacyt (11:01:23): imi stii gandurile asa ca..
mariacyt (11:02:42): tu te gandesti si eu am emotii
bogy_007 (11:02:49): nu stiu ce vrei sa faci cu felicitarea
mariacyt (11:02:58): nu stii?
bogy_007 (11:03:17): sa ii spui cuiva la multi ani
bogy_007 (11:03:19): e evident
bogy_007 (11:03:22): dar cui
bogy_007 (11:03:25): habar nu am...
mariacyt (11:03:40): o vreau pe internet si dupa pusa pe pagina mea la primul text acolo la PROBA
mariacyt (11:03:57): dar nu-mi dau seama cat este mare
bogy_007 (11:04:02): aahaaaa
bogy_007 (11:04:09): asta faceam...
mariacyt (11:04:14): as vrea sa fie asa un format A5
bogy_007 (11:04:15): dar...
mariacyt (11:04:25): stiam ca vrei sa ma necajesti
mariacyt (11:04:34): si sa-mi spui canu stii
mariacyt (11:04:41): dar ce?
mariacyt (11:04:46): cer prea mult, nu?


Si intr-un final sa le vezi pe pustoaiecele astea doua cand incep barfa... mama mama... ca nu mai ai loc sa vb(asta se intampla la Conferinta... noi 3)...


Dar stiti ce conteaza fetelor... ca intr-un singur cerc, sau pe o singura sfera, noi trei putem trai fara sa ne dam la o parte unul pe celalalt asa cum fac oamenii cand isi simt puterea amenintata...


Maria... inima mea... e de mult la Iasi...
suflete... sa nu uiti asta...

Madim... poezia ta “Doua inoni”... e o dedicatie extraordinara dar stii ceva:

bratele mele sunteti voi...


cu dragoste… copilul lor(MARIA&MADIM),
inoni

unde sunt stelele... ce ai facut tu aici e extraordinar... e superb... se ridica la cronica facuta de Cosmin...
felicitarile mele... ai reusit sa surprinze etapele si elegiile si descarcarile de versuri...

pe curand,
inoni

20 Aprilie

Cum spuneai, tată? Da, mi s-a făcut greață. Spunea că teatrul e viața ei și că în studio se simte acasă dar ipocrizia a fost cea care a vorbit... Patriotism fals... Mi-e greață de cei care nu au visuri.

21 Aprilie

Visul meu trebuie să nu depindă de alții că nimeni nu mă va ajuta să trec mai ușor peste obstacole... Întotdeauna am încercat să nu depind... să fac totul singur... când mi-am încălcat principiul am fost lovit... nimeni nu mă poate ajuta...
SINGUR... PRIN MINE, CU MINE... ȘI CU DUMNEZEU ÎN INIMÃ VOI REUȘI...

22 Aprilie

Pe lumea asta sunt doar câțiva îngeri... dacă îi găsești vei fi fericit pentru că ei îți voi da sufletul lor fără a cere, fără a aștepta recompense... Restul sunt doar deghizări scârboase... false identități.

23 Aprilie

La mulți ani, tată... fie ca Dumnezeu să facă dreptate și munca să fie răsplătită...

24 Aprilie

Dacă cineva îmi face un dar - oricum ar fi... datoria mea e să îi fiu recunoscător toată viața... Unele daruri nu se pot recompensa niciodată... dar „un mulțumesc”, „o apreciere”, „respectul”... vor face să nu-i pară rău că te-a ajutat...

25 Aprilie

Pe cât de repede mă îndrăgostesc pe atât de repede îmi trece... de ce? Întotdeauna am încredere în oameni dar ei mă dezamăgesc de cele mai multe ori.

26 Aprilie

Îmi place să ajut, simt nevoia să fac asta dar când cei care trebuiesc ajutați nu te lasă... atunci ce să fac... nu am timp de pierdut... e prea puțin timp să-mi fac nervi pentru cineva care credeam că merită.

27 Aprilie

Până acum nu am un stil... înainte aveam mult sentimentalism pe fundament cald... acum nu mai am nici sentiment și nici căldură în poezie... Dacă voi reuși să le combin atunci îmi descoperi stilul... Inserturile de vorbire directă, jocul, povestea coerrentă, ruperile justificate... astea sunt atuuri... minusuri: multe... sunt mic, cresc... sunt pe drumul cel bun... mi s-a spus: „se vede că te lupți cu tine, dar nu ai o bază, tu tragi doar pe tine și nimic mai mult...”
Recunosc.

28 Aprilie

Întotdeauna am acceptat critica, dar critica constructivă... nu ceva de genul: „e prost, nu-mi place” sau „e bun”... JUSTIFICÃRI... Dacă vrei să ajuți păi ajută... Detest atacul la persoană sau cuvinte aruncate în vânt de dragul celor ce citesc... Lupta de idei îmi place dar doar atunci când e pe ceva concret, coerent și justificat...

29 Aprilie

Ce-nseamnă „gânduri într-un crepuscul de lumină”? Sinceritate... Lumină... Tu în gândurile tale... ce îți place, ce nu îți place, cum ești, ce ai, ce nu ai, ce poți da, ce nu... SUFLETUL...
Cine nu acceptă daruri?! Cui nu-i plac bucuriile, fericirea, zâmbete?!
Toate acestea sunt gânduri unite în crepuscul, născute pe la amiază cu un sărut de apus și scipiri de orizonturi... Acestea sunt o șansă de a ne cunoaște... Oricine se poate juca cu noi... să ne înfrățim sufletele...

de ce?

NU poți nega că nu ai nevoie de ajutor...
Pentru că suntem oameni și nu trăim o veșnicie...

La Multi Ani Sache... sa ne traiesti...

Maria, eseul tau e superb... un dar extraordinar... vad ca ai inceput sa te specializezi... foarte frumos din partea ta...

dar ziua ta cand e... :))

inoni