Bogdan Gagu
Verificat@bogdan-gagu
„in nimic se ascunde ARTA.... am fost creati de Dumnezeu din NIMIC... dar n-am pastrat NIMIC-ul... daca l-am fi pastrat am fi fost acum ARTA... asa suntem doar banali....”
Artur Silvestri: "Prin ceea ce se cunoaste dintr-o creatie fara indoiala mai ampla, poezia lui Bogdan Gagu pare a fi ,dincolo de un aer ” deceptionist” izbitor , expresia unui suflet zbuciumat , terorizat de sfarsitul inevitabil ce se evoca pretutindeni cu o staruinta de vremuri apocaliptice. Poet al unei…
de-abia astept sa ne intalnim....
multumim maria pentru aceasta ocazie pe care ne-o oferi
cu drag
inoni
Pe textul:
„Invitație - Anunț" de Maria Prochipiuc
pe adrian il felicit din toata inima si ii doresc ca drumul asta inceput sa nu se sfarseasca... sonete lui ma faceau sa zbor si ma faceau sa simt ca nu a murit poezia. ma bucur pentru el si sper sa ajung si eu la brasov la urmatoarea lansare...
maria... felicitari pentru articol...
cu stima
inoni
Pe textul:
„24 iunie o zi de grație - Adrian Munteanu și-a lansat volumul Sonete 1" de Maria Prochipiuc
Recomandatimi permit sa iti propun o varianta...
dar este doar parerea mea...
acum... acum ti-as atarna
sufletul intr-un cuier...
la usa de la intrare...
la coltul de la rasarit
cu vedere spre mare...
mai tarziu ti-as aduna o ureche
un picior si degetul mic de la mana stanga
si le-as pune intr-un cuier
la usa de la intare...
la coltul spre apus
cu vedere spre un copac
si ieri...iti voi aseza trupul
pe covorasul de la intrare...
sa-ti pot cauta coltul gurii
sa-ti soptesc in ureche
\"uite, rasare un suflet...\"
de remarcat: ceea ce e bolduit sa stii ca imi place mult de tot, sunt niste imagini foarte reusite, pentru asta ti-as da steluta...
incearca in poezie sa fii mai adunata, sa nu te mai pierzi in versuri de legatura pe care eu le numesc balast
cu speranta ca acest comentariu al meu e constructic, sublinind faptul ca este doar parerea mea, iti urez sa ai spor la scris si sa o faci din ce in ce mai bine
numai bine
inoni
Pe textul:
„In cuier...la intrare" de oana stoian
dar pot spune ca ultima strofa nu pica bine deloc... te iubesc si de doresc e un cliseu care strica ce ai creat pana acolo...
remars stilul liber, fara constrageri care ti-a dat drumul la penita sa se joace pe foaie, dar...
(asta ca sa nu fie numai de bine, ca face rau la orgolliu..:d)
dar...
trebuie sa te mai concentrezi putin,,, intr-adevar in orice poezie exista si versuri de legatura, considerate balast, dar tu ai prea multe asa numite versuri sau cuvinte de legatura.
exemplu:
agonia pe care-o traiai de zile
trecute prin subsolul gandurilor
eu eram tot singur
ai inundat si sufletul meu
ti-a fost teama de singuratate si
intre luni si marti te iubesc si te doresc
dar tu lipsesti
asta e parerea mea...
uite... am sa iti fac o varianta scotand ceea ce eu consider ca nu are ce cauta...
sper sa nu te supere indrazneala mea...
e doar un sfat,,, tu trebuie sa faci asa cum simti
\"
luni
dejun
atunci te-am gasit in lumea poeziei
m-ai uitat pe trunchi de copac in aceeasi dimineata
pe care mi-ai trezit-o urland
am simtit rece si ud si parca mi-era trupul batut
valurile trecutului tau se loveau de nodurile zilei
pranzul
un gol dureros
te-ai ascuns in numere sau versuri ce-ti trezeau lacrimi
si nu le-ai sters langa mine
ti-a fost teama de singuratate
ai hotarat sa-ti fiu virgula si maine
marti
cam asa ceva
acum e
miercuri
sunt doar o virgula
astept un nou luni
\"
remarca sfarsitul care imi aduce pe buze un zambet dar si o durere...
ideea imi place, forma e ok... interesanta partea cu luni, marti, miercuri...
intrebare? dar de miercuri pana luni ce faci? tii post..:d
sper ca ai luat partea constructiva din acet comentariu
cu respect
inoni
Pe textul:
„Intre luni si marti te iubesc" de Marinescu Victor
parerea mea e ca ar trebui sa fii atent sa nu faci rime daca scrii in vers alb, si sa incerci sa concentrezi mai mult ideea, ca dupa prima strofa incepe sa se diminueze din idee sau din idei, ceea ce nu face altceva decat sa scada trairea poeziei...
remarc:
\"figuri scrise-n tablouri\"
\"grifuri sparte\"
\"heruvimului se pare, i-a scapat\"
\"inmoaie-ti versurile-n penita
si curata albul de pe foaie\"
strofa a doua... e o impletitura intre a spune si a ezita a spune, incercand sa te asunzi dupa detalii prelungind ideea centrala, dar aici spun eu,(sa fie clar-parerea mea) nu se cade...
incearca sa mai cizelezi putin poezie, scutur-o de \"matreata\", las-o curata ca o lacrima... asa trebuie sa fie poezia din punctul meu de vedere...
dar remarc straduinta, ceea ce conteaza mult de tot...
numai bine
inoni
Pe textul:
„Intr-o noapte" de Marinescu Victor
stii... prima regula a poeziei e... nu plagia...
parazitii spuneau:\"Cartile se scriu tot din carti\" dar asta nu inseamna ca a plagia e acelasi lucru cu a fura intelepciunea din carti...
tu ai spus joi seara ca nu ai citit poezie pana acum un aproape un an, nu eu... asa ca ar fi mai bine sa mai citesti poezie, dar nu ce se afla pe site, unde 99% e maculatura ci sa citesti carti si poezii adevarate si abia atunci poti sa te consideri pregatit sa scoti un volum.
nu stiu cine te-a sfatuit sa faci asta dar ai gresit ca ai ascultat de ei...
ti-am citit poeziile de pe site in mare parte asa ca nu vorbesc doar de dragul de a vorbi, vreau sa iti dau un sfat, prieteneste, (nu de alta dar ai spus ca nu ai citit poezie pana acum un an), citeste si citeste mult de tot, si apoi scrie si de-abia atunci o sa te consideri pregatit sa iti cauti un stil si cand il gasesti dezvolta-l...
nu am sa neg faptul ca sunt cateva imagini stralucite pe parcursul \"creatiei\" tale... dar sunt razlete si nu au stralucire in contextele alese de tine...
eu iti dau un sfat, si te rog sa il consideri a fi unul prietenesc, venit de la unul care de 13 ani citeste poezie de fiecare data cand prinde un timp liber...
sa iau poezia la care am intrat... si ce fac eu vreau sa o consideri a fi critica constructiva...
eu nu cred ca aceasta poezie are ritm, chiar daca ai tu ritm interior nu ai reusit sa il scoti in evidenta. plus ca ideea e diluata rau de tot, nu inteleg cine sunt amantii mortii, poate acesti condori, dar... iar e o interpretare care lasa loc de interpretare, nu ca nu ar fi bine interpretartea, dar... asa cum am invatat eu cintind poezie si dupa parerea mea: trebuie sa lasi loc de interpretare cititorului dar sa il lasi sa viseze doar acolo unde vrei tu , nu asa hai -hui prin infinitatea imaginatiei, cititorul trebuie coordonat sper final, nu lasat liber, si nu fortat, ci trebuie sa il \"mani\" de la spate pe un culoar luminos sau care e plin de dezvaluiri reale...
\"rapindu-mi sufletul din oase\" e o imagine slaba care nu are menirea de a arata ceea ce ai simtit tu ci doar de a umple poezia cu inca un vers... sa ii spunem ver de legatura care e considerat de cele mai multe ori balast....
\"ciugulind incetul cu incetul\".. expresie sacadata, care rupe imaginea continua a plecarii fortate dintre noi, sa ii spunem asa...
iar ultimul vers... hmm.. chiar nu il pot comenta... nu se face asa ceva... sa mori incet, saracii inaintasii nostri se rascolesc in pamant...
stii. nu vreau sa consideri comentariul meu a fi unul rautacios, ci vreau sa il iei drept un sfat...
in momentul in care scoti un volum, trebuie sa fii capabil sa accepti criticile, in momentul in care iesi pe piata cu ceva literar trebuie sa iti asumi responsabilitatea pentru ce ai scris acolo...
un sfat de-al meu e...
citeste si iar citeste si cand vei scoate urmatorul volum, adica dupa ce vei fi pregatit sa il scoti, voi fi acolo sa apreciez ce e de apreciat si sa critic ce nu e de valoare...
dupa parerea mea tu ai nevoie de cineva care sa te purifice bine si care sa te faca sa intelegi ca a scrie poezie si a dori sa te afirmi prin poezie, ceea ce e mai important, nu e joaca de copil, nu e un joc si nici macar o loterie... sau altceva... trebuie sa fii lucid in ceea ce faci....
sperand ca nu te-am suparat asa de tare si dorind din suflet sa iei partea constructiva a criticii... astept sa vad cum cresti si cum poezia ta va evolua spre mult mai bine.,..
cu stima si respect
inoni
Pe textul:
„Treceau condorii" de Andrei Pavel
maria... cand vine vorba de tine nici nu stiu de unde sa incep sa astern ceva pe hartie, pentru ca tu esti una din persoanele care m-a facut sa ma implic si mai mult in ceea ce inseamna poezie, ar mai fi de spus, dar cred ca ar fi mai bine sa ramana doar inte noi... iti multumesc pentru tot
iar diploma, am sa ii fac o poza zilele astea si am sa ti-o arat...:)
cu respect inoni
Pe textul:
„maculatură postumă" de Bogdan Gagu
ma mir ca a scapat editorilor nostri ilustri....
oare de ce?
cu stima
inoni
Pe textul:
„Joc de cuvinte sau cuvinte cu joc" de Mircea Popescu
nu-mi spune nimic.... doar ca e maculatura
dar asta e doar o parere
cu stima
]inoni
Pe textul:
„Poezie pentru ruină" de Alex Oberlander
parerea mea e ca ar trebui sa lasi doar prima strofa care e plina de toata incarcatura care urmeaza... eu am inceput sa visez din prima strofa si apoi m-ai luvit cu parul si ai incercat sa ma manipulezi intr-un stil barbar sa iti urmez visul, al tau... mie imi placea ma mult sa visez eu, visul meu, plecand de la caldura ta si lumina care mi-ai dat-o la inceput.,...
asta e parerea mea
cu stima
inoni
Pe textul:
„Nostalgiile" de Ela Victoria Luca
vreau sa iti multumesc pentru acest anunt...
de ce?sau de ce tocmai acum?
pai... am fost anuntat sa ma prezint vineri la festivitatea de premiera pentru ca am castigat unul din cele 6 premii....
de aceea vreau sa iti multumesc in mod special pentru acest anunt... postat acum 5 luni....
multumesc inca o data...
cu stima , inoni
Pe textul:
„Festivalul-Concurs național de creație" de Lucian Preda
mi-ai spus cândva în spatele cuvintelor se desfășoară o complexă viață
ne unim în zbucimul căutărilor altcevaului
țesem ca păianjenul pânze răsucite în iluzia schimbărilor
de acolo am sa prind viata... stii... stateam si ma gandeam zilele trecute ca nu mai am timp sa citesc, ca nu mai am timp sa scriu. azi e zi de scris si de citit si nu aveam cum sa uit pe cineva atat de drag mie.
citind versurile de mai sus le-am simtit cum taiau in carnea mea... oare de ce??? in fine
poezia imi place, normal aveam nevoie de ceva cald azi... sa stii ca nu uit, doar astept sa unesc doua drepte care au mers prea mult in paralel
te imbratisez,
inoni
Pe textul:
„539 939" de Maria Prochipiuc
A trăi într-o minciună nu înseamnă a nu fi sincer cu tine, nu înseamnă a trăi într-o fabulă sau într-un basm, nu înseamnă fugă, izolare... ci doar o încurajare continuă a sufeltului, alimentându-i setea de „o să fie mai bine”, izvorâtă dintr-un optimism poate câteodată exagerat...
inoni,
mesagerul îngerilor
19 Martie
Dezamăgirea apare ca urmare a unui vis, dar asta nuz înseamnă a nu visa... doar ca în visul tău totul să depindă de tine căci altfel orice rază de soare care îți invadează basmul poate fi fatal...
inoni,
mesagerul îngerilor
20 Martie
În orice primăvară îți dorești un nou început, să fie mai bine, dar niciodată nu te gândești că acest nou poate să îți distrugă lumea ce ai creat de-a lungul unei ierni aspre...
inoni,
mesagerul îngerilor
21 Martie
Bărbat este incoerent prin definiție iar femeia nu face nimic să îl aducă pe un drum coerent, pentru că îi place să fie ea cea care conduce... chiar dacă doar aparent, astfel se simte importantă pentru cel ce va rămâne veșnic copil...
inoni,
mesagerul îngerilor
Pe textul:
„Gândurile unor inimi răvășite de ploaie" de Maria Prochipiuc
Suntem superficialii clipei, alegând aparența, alegând banalul, alegând sub impuls de turmă. Alegem cu ochii, apoi cu inima dar niciodată nu gândim că un suflet mare e mai important decât un aspect de zeu...
inoni,
mesagerul îngerilor
16 martie
Când suferim nu ne place și așteptăm ajutor din stânga și din dreapta pentru a ieși din această obișnuință care ne distruge... nu avem puterea de a spune nu... cred și eu... e atât de poetic caând suferim, suntem în stare să creem scoțând chiar capodopere, dar toate bazate pe suferință. Oamenii sunt predestinați către sentimentul acesta de durere care îi face vulnerabili, pentru că le place să fie alintați, mângâiați... la fel ca niște copii eterni cărora le este dor de sânul mamai... rămânem legați o viață de cordonul ombilical neavând forța de a ne elibera...
inoni,
mesagerul îngerilor
17 Martie
Cel mai mare defect al meu dar în același timp cea mai mare calitate e: „lipsa de modestie”.
Defect: lipsa de modestie înseamnă lipsa de autocritică. Am găsit însă soluția de a anula acest defect. Am prieteni care îmi dau sfaturi, și am învățat să ascult ce mi se spune și apoi a analiza și a lua hotărâri... astfel reușesc să fac lucrurile din ce în ce mai bine...
Calitate: atunci când nu ești modest, te lauzi, te venerezi și îți spui că ești în stare să faci orice, să treci peste orice obstacol, pentru că te încurajezi că ești cel mai bun...
Această minciună de care ești sigur te ajută să devii un inovator, te încarcă de energie și niciodată nu te lasă la greu....
inoni,
mesagerul îngerilor
Pe textul:
„Gândurile unor inimi răvășite de ploaie" de Maria Prochipiuc
13 Martie
Pentru tot ceea ce se întâmplă cu noi de vină sunt cei de lângă noi, dar depinde de noi înșine cum ne schimbă. O stare de nervozitate continuă poate fi efectul neîmplinirii sufletești... asemenea unei picături chinezești care ne distruge cu fiecare clipă ce bate la poarta eternității.
inoni,
mesagerul ingerilor
*
14 Martie
Cineva îmi spunea: „NU pot să îl uit... îl urăsc și îl iubesc în același timp, cu aceeași intensitate... nu-mi poate fi indiferent... îmi trebuie cineva care să mă facă să îl uit.” De fapt, nu are nevoie de cineva lângă ea, are nevoie doar să fie sinceră cu sufletul ei, și oricât de frumoasă e iubirea, atunci când cel căruia i-o dăruiești e doar un urs necioplit, terbuie să alegi calea de mâine, atunci când întotdeauna va răsări un soare și va fi acolo sus, acestea diind lucruri sigure; alegerea e un lucru care depinde de tine... iubirea lui... NU...
inoni,
mesagerul ingerilor
Pe textul:
„Gândurile unor inimi răvășite de ploaie" de Maria Prochipiuc
Gândurile mele au început să se târască în această lume care îmi cere iertare; am rămas un idol pentur florile ce miros a verde și pentru râurile care plâng prin cascade. Am doar un foc în inimă pregătit să se stingă, pregătit să renască.
inoni,
mesagerul ingerilor
*
10 Martie
Alegem în aparență neavând profunzimea să distingem răsărituri de apusuri, nedorind a trăi mai departe cum fac zeii, precum iarba își pregătește seva pentru următoarea primăvară.
inoni,
mesagerul ingerilor
*
11 Martie
Trăim într-un azi continuu, monoton, banal... nu ne gândim la un mâione și ne întoarcem mereu într-un ieri plin de durere, ascunzându-ne după un perete, câteodată trasnparent, de unde amenințăm cu un „nu mă cunoști”.
inoni,
mesagerul ingerilor
*
12 Martie
Frica de a simți ne e caracteristică și are drept urmare fuga, izolarea... complacerea într-o durere continuă... și o energie negativă îzvorâtă dintr-un „nu pot”.
inoni,
mesagerul ingerilor
Pe textul:
„Gândurile unor inimi răvășite de ploaie" de Maria Prochipiuc
inoni
Pe textul:
„Doamna mea, mama inocentelor iubiri" de Bogdan Gagu
astept randul la iubirea suprema, astept raspunsul intarziat al zeilor sa ma cheme la ei... Il simt tot mai adanc in suflet, ii urmez pasii si ii astept oranduiala... sunt pregatit sa fac tot ce imi cere....
sunt doar un mesager in lumea aceasta cand buna cand cruda... sunt mesagerul ingerilor ce cateodata nu este lasat sa spuna ce simte... sunt un les de fiinta umana, sunt un pagan ce a incercat sa creasca pe vechiile ruine ale crezului de om... dar maine... maine poate voi fi eu....
inoni,
mesagerul ingerilor
Pe textul:
„Gândurile unor inimi răvășite de ploaie" de Maria Prochipiuc
trebuie doar sa crezi in tine si in ceea ce poti oferi... a creea o lume in care exista numai iubire e foarte simplu... dar a o mentine e mai greu... de fiecare data tebuie sa daruiesti, sa ierti, sa iubesti si iar sa daruiesti si iar sa ierti si iar sa daruiesti.... niciodata nu e prea mult si niciodata nu e prea putin... inima p\\oate cuprinde multe iar singurul lucru care o imbatraneste e ura...
imi spuneai ca nu am dreptul sa gandesc negativ, ca merit oare... am sa iti raspund... atunci cand crezi ca ti se da mai mult decat meriti e normal sa te intrebi oare de ce? oare ce am dat sa merit asta, sau oare ce trebuie sa dau... nu vreau sa raman dator fata de nimeni, doar fata de Dumnezeu voi ramane dator, pe el nu am cum sa il rasplatesc pentru tot ce mi-a dat.... astfel... astept sa mi se implineasca visul dar nu stiu daca voi raliza ca e real, orbit de frumusetea lui...
te asteptam in jocul nostru si pe tine si pe ea...
Nicolae
atunci cand ai o lume pe care o iubeste, atunci cand vrei ca ea sa traiasca nimeni si nimic nu e in stare sa o omoare... atunci cand iubirea e mai presus de orice tacere, cuvintele lumii ingenuncheaza in fata albului serafic al eternitatii...
Pe textul:
„Gândurile unor inimi răvășite de ploaie" de Maria Prochipiuc
la multi ani Maria... alte cuvinte sunt de prisos... sa lasam regina tacerii sa isi lase pacea sa ne dainuie....
inoni,
mesagerul ingerilor
Pe textul:
„Gândurile unor inimi răvășite de ploaie" de Maria Prochipiuc
