resemnat, înghit energizante

Decifrez încă din primul vers un poem de dragoste(?: încerc în versuri să-ți cer mâna / să schimb cușca cu îmbrățișare - acă înlătur anumite versuri facultative tocmai pentru a ascunde trăirea.Sunt de fapt un fel de inovații: dar simțind doar trecerea – / ne-nțelegând de ce m-am născut om...port după mine o coajă de măr / plină de milă și spaimă, dorință doruri doar: pentru orgasmul clipei neuter ( poți renunți la acel orgasm al clipei) pentru a putea gusta mii de ani lumină. Aș renunța la această parte și aș continua cu: nu sunt poet… Se vede că lupta cu expresia uneori o ia înaintea ta. Știu că șlefuiești versul cu migală de bijutier, dar aici parcă te-ai grăbit, mai trebuie un pic lucrat… nu trebuie numiadecât să mă crezi, sau poate intenționat ai folosit această discrepanță a versurilor să ne conducă spre o lume a necunoscutului. Pergamentele iubirii nu mai pot fi rectificate!