n-am haine de doliu...dar nici nu vreau, nu pot sa mai port haine negre cand negru mi-e sufletul, cand negru mi-e trupul... mai bine-mi intorc pielea pe dos sa se vada, sa vada toti, caci da, trebuie
si suferi, si plangi, te acuzi si-apoi taci... te ridici doar o clipa sa-i vezi ochii in bezna si te-arunci la pamant...oare te-a vazut? oare stie ca tu il privesti si acum? speri ca da; speri sa
Cu tălpile arse de-atatea drumuri gresite, tot sper că acum va fi altfel și că marea de junghiuri ce mă-neacă frecvent va seca... Ce visător sunt de fel... N-ai vrea să fii și tu ca mine? Să visam o
iubirea e un moft... vrei sa iubesti, iubesti... nu vrei, atunci suferi ca un caine pe marginea unui drum, urandu-i pe cei ce au avut curajul sa riste... pentru ca, in fond, ai nevoie de curaj... e
Gandurile-mi inunda mintea, imi infunda sentimentele intr-un colt de gheata iar eu... eu ma mint... ma mint ca simt bucuria si nu ura ce ma-nvaluie si vreau... de as putea... vreau o gura de aer
-mi-e frig...si frica...
-ce-ai patit?
-ma mai iubesti?
-poftim?
-e o-ntrebare simpla...un simplu da mi-e deajuns...
-da\' ce-ti veni?
-nimic...doar am vedenii...imagini ce ma dor, ce ma fac sa
- ma vezi?
- ce intrebare-i asta?
- te rog nu-mi raspunde printr-o intrebare...
- da... normal ca te vad... altfel ti-as mai fi raspuns?
- pai, tocmai... nu-mi raspunsesei...
- ce e cu tine?
-
Am venit...te-am luat de mana si am incercat sa fac abstractie de dimineata “perfecta” pe care o traisem alaturi de tine si te-am luat in brate...destul de greu...e greu sa treci peste gandul ca
clic, clac, cilc, clac, clic, clac, clic...o clipa; totul incepe cu o clipa care, lungindu-se, se transforma-ntr-un moment, apoi intr-o perioada iar intr-un final intr-o viata... ne rotim in jurul
nu vii...nu vii desi imi vezi mesajul asta viu, desi imi port natura in genunchi dupa tine,vestejindu-ma din ce in ce mai mult...Gata! M-am saturat! De fapt, stii ceva? Iti multumesc ca nu te-ntorci
priveste
iubeste
asculta
si spune-mi
ce vezi
ce simti
ce auzi
apoi pune-mi
pe inima-ncet a ta mana
suava la luna ce-atinge-o cununa de raze
iti simt a ta palma ca o mie de oaze
un
Vreau sa mor sau cel putin vreau sa-mi omor constiinta, vreau sa inec mii de cosmaruri in amarul paharului de apa de pe masa si apoi vreau sa adorm cu mintea unui nou nascut;vreau o fiinta langa mine
fara pata...ma uit din cap pana-n picioare si nu vad nici un defect de fabricatie...totul e perfect, asemeni unui ceas elvetian ce odata rotita cheita iti sopteste prin sunetu-i lin ca nu-l vei auzi
Iar tu imi spui sa-mi amintesc, ca si cum as fi uitat deliberat cum ti-am promis c-am sa-ti aduc cea mai indepartata stea...Imi pare rau, tu nu ai nici o vina ca n-am mai plecat in spatiul cosmic din
Si in rest ceata... De parca nu ar fi fost de ajuns orizontul de gheata din sufletul tau acum trebuie sa merg si intuitiv, fara a-mi folosi ochii, ci doar iubirea, pentru a-ti gasi inima. Oricum, in
poate un munte sub noi doi e un motiv mai bun... dar... care noi doi?... doi oameni peste-un morman de pietre... nimic mai mult...deasupra pamantului deja satul de picioarele noastre...se uita la noi
Te rog, hai sa fim copii din nou, sa ne jucam cu papusi… tu sa fii papusa mea, eu al tau Ken, sa ne jucam de-a v-ati ascunselea dupa pachetele de Kent, tu sa ma vezi, eu sa m-arunc si sa ma prind
- eu te las... nu mai suport... m-am saturat ca eu sa fiu mereu parintele si tu copilul...
- te rog, nu pleca...
- dar nu mai pot...
- mai stai un pic...
- cam cat? si pentru ce? sa ma faci sa ma
\"m-am saturat sa visez frumos... m-am saturat sa ma trezesc si sa observ cum toata lumea cladita-ntr-o noapte s-a dus...si tremur si sufar si plang neincetat cand vad ca numele tau dupa prenumele
te rog, strange-ma in brate, spune-mi ca ma iubesti, promite-mi ca-ntr-o buna zi voi fi sotia ta... nu stii cat e de greu sa vrei sa te semnezi asa cum inima iti spune iar mana tremurand sa scrie un
Padure in stanga, padure in dreapta, padure in spate, o carare prin padure in fata…Eh, macar mi-a usurat alegerea drumului spre casa; si merg si merg, si merg, si merg, pana cand drumul se infunda la
inchid incet ochiul stang fara voia mea... ochiul drept il urmeaza-ndeaproape si asa, atat de natural, desi inconjurat de atatea priviri indiscrete, incep sa visez.
sunt pe strada acum, ma plimb
a fost doar un sarut...un sarut care insa a schimbat totul; dintr-odata, am vazut lumea prin alti ochi desi ei nu avusesera nimic de-a face cu acesta, stand tot timpul inchisi, lasand imaginatia
gata...m-am hotarat...imi las definitiv hainele ude de atatea lacrimi pe o sarma si ma imbrac in mov, macar eu sa o fac pentru ca lumea sa stie ca am tinut in brate-o curva daca tu nu ai curajul sa