mi-e frica de viitor...

poate un munte sub noi doi e un motiv mai bun... dar... care noi doi?... doi oameni peste-un morman de pietre... nimic mai mult...deasupra pamantului deja satul de picioarele noastre...se uita la noi ca prin glastre si sopteste parca: ce prosti sunteti... asa ca... ce vrei sa-mi doresc? pentru ce sa zambesc? pentru ea? care ea? sau care noi? care eu? eu sunt nimic fara ea... fara noi... sunt deja un gandac ce-si asteapta Auschwitz-ul... deja sunt beat din cauza cuvintelor tale... nu le pot sterge...am incercat de-atatea ori cu delete... te rog... lasa-ma sa traiesc... sau mai bine zis... lasa-ma sa mor...