A sosit toamna. Totul se preface in murmur. Tabloul devine feeric prin consteltaia felinarelor electrice si oglindirea lor in lacuri. O tacere ca in biserica domneste peste intregul cuprins.
E toamna...
Norii gonesc pe deasupra copacilor dezveliti
Ce isi imbratiseaza crengile linistiti.
Zilele zboara precum cuvintele dintr-o carte
In iarba frunzele sunt moarte.
Pe drumul noroit
Mamele sunt locul unde dragostea
Rasare din pamant,
Si fericirea canta asemenea clopotelor
In onoarea nasterii noastre.
Mamele sunt soarele care straluceste
Pentru viata cerului nostru