E iarna
in sufletul meu este ger.
ca imtr-o lume cu altfel de reguli
ma incalzesc si pier.
asemeni fulgului de zapada.
Prea tirziu sa mai schimb ceva
e iarna si atit .
E iarna ,
Tacerea ta e legea cruda
A unui joc ce ma -infioara
Tu ma surprinzi, a cita oara ?
Cu trena ta de vreme uda.
Si sa ma zapacesti de tot,
Despoi gradina de verdeata,
Cad ploile spre
Soldatei de plumb,
Mici cit un chibrit,
Mesteresc la tun.
Tunu-i ruginit.
Iz de mucegai
Ma izbeste-n nari ,
Unde au fugit
Cele patru zari ?
Se ivesc din ceas,
Clipe care
Cuvintele imi zboara
de pe buze
si sufletul ramine
asemenea cuiburilor parasite
in toamna .
Dar,
ca spuma apelor
marii
cuvinte noi
se nasc
din propriul val.
Alerg
mina in mina cu amintirea ta.
Lumina de stea
ce-ti vesteste chemarea
ma face sa tremur cuminte.
De azi inainte,
al meu va fi mersul .
A ta va zarea .
Mereu eu voi merge ,
mereu,
o
In vara ce ne arde in dorul ce ne arde
Suntem luminari p-un altar nesfirsit
Tu esti un trecator , eu sunt o trecatoare
Cu mersul in cadenta , cu suflet coplesit.
Ce trista e iubirea , ce
Am alergat cu gleznele de lut.
De nu s-au frint e iarasi o minune,
Nu am avut atita-ntelepciune
Sa ma opresc chiar de-as fi putut.
Am masurat si cerul si pamintul
Cu ochii mei de om ,
Se cern tăcerile prin sită
Până ramâne sita goală,
Cuvintele - și ele mute,
Plutesc prea sus sa le ating,
Nu știu sa le mai fac sa cadă
De unde sunt, ca o zapadă,
Și chiar de-aș ști, ar fi
Doar visele mor demne
Caci eu, ma tem de moarte.
Ea va veni devreme
Sau poate prea tirziu,
De demnitatea florii
Eu nu cred sa am parte ,
Sa-mi cern incet petala
Intr-un amurg pustiu.
Ingerii nu mor niciodata
ei se sting .
Le iau locul
cei ce stiu sa invirta norocul.
Ingeri nu mai sint.
S-au transformat in salcii plingatoare
in pasari ce se duc plutind,in cerc ,
platind
Suntem ca doua stele cazatoare,
Ca doi meteoriti ratacitori,
Ca doua valuri, nu-n aceiasi mare,
Si totusi, ne-ntilnim adeseori .
Ne-am ratacit si umbrele durerii,
In suflet ne apasa tot mai
Din vagi culori armonizate,
Din vise vechi ,prea dragi comori,
Din stelele nenumarate
Si din lumina multor sori,
Te-ai intrupat, ai aparut,
Existi din propria-ti cenusa,
Te-am cautat atit
Rasculati si nebuni,
Nici nu stim de ce vrem,
Ca la margini de lumi
Sa lasam cite-un semn.
Sa se stie pe veci,
Ca pe-aici am trecut
De mai sumtem sau nu
Noi am fost , am vazut.
Chiar de
