Rădăcina unui cais în floare

se zugravesc zeci de rafturi fabricate din 0 si 1 pe care plutesc, neajutorate, textele noastre...par a fi uitate. nu ma plang fiindca isi gasesc si ale mele un loc intr-un coltisor, dar acel colt este uitat de lume, daca as primi si eu macar cateva sfaturi...diacritice am, poate imi lipseste altceva. ceva esential, desigur. va multumesc fiindca stiu ca voi primi un raspuns pertinent.

Deși nu știu cât de în măsură sunt să acord sfaturi,voi încerca să exprim cât mai bine ce nu mi se pare „în regulă” la poezia ta.
Versurile se contrazic și astfel eu ca un cititor mărunt, ce sunt, observ că nu există o continuitate a ideei exprimate de tine din primul vers până în ultimul, poezia fiind mai mult construită din contradicții.
Și anume:
1.În versul 9 ai afirmat ceva ce ai combătut în versul următor.Ori i se prelungește privirea spre coapsă, ori se oprește în genunchi?(mie îmi plac ambele idei și dacă alegi să ele păstrezi pe amândouă, inversează-le și completează cumva „drumul genunchi-coapsă”).
2.Cum poate să izvorească veselia din „deșertăciunea mâhnirii”?(deșertăciune=lucru lipsit de valoare,mâhnire=supărare).
Ideea o consider originală dar, nu ai păstrat o linie, lucrând mai mult la ea vei reuși să elimini efectul de confuzie prezent care îi șterge din frumusețe.
Cu drag,
Roxana

1. versul 9 nu este in contradictie cu urmatorul, fiindca daca se citeste cu atentie se poate observa:
\"ți-ai prelungi privirea PE coapsă
ai rămâne IN genunchi\",...privirea este prelungita pe coapsa, iar persoana care priveste este in genunchi.
2. ti s-a intamplat vreodata sa zambesti fiindca ironia vietii nu iti mai starneste lacrimi, nu mai aveau rost? asta am vrut sa exprim prin acel oximoron.
3. am incercat sa mentin o idee pe tot parcursul poeziei, desigur e o problema de gust, de simtamant.
iti multumesc Roxana pentru sfaturi si pentru ca ai acordat un pic din timpul tau unui \"cititor marunt\", precum sunt si eu.
multumesc,
Bianca

:) acum recitind incă o dată poezia ta, cu mai multă atenție, îmi retrag sfaturile:)....bună vorba aceea \"gândește de zece ori și taie o dată\"...
cu drag,
Roxana

Dacă te-aș întreba ce glezne îți plac
mi-ai răspunde că nu-ți pasă,
dar când le vei zări
pe ale mele
vei tresări

fără să privești goliciunea mea
doar ca o ispită, mi-aș șopti
că îți plac sâmburii caiselor pârguite
când zăpada se înmoaie

este foarte simplu, curat modul in care mi-ai redat poezia, imi place, dar eu vroiam sa exprim mai mult.
multumesc si te mai astept.

tocmai am terminat de recitit maitreyi, cand dau peste poeziile astea. joc erotic al gleznelor si al pulpelor.alura indiana, dintr-o indie cunoscuta fara s-o fi vazut vreodata. sau poate e doar coincidenta legata de pseudonim. asa ca nu stiu, chiar e o tenta sau mi-o induc eu?

e o coincidenta fericita zic eu :) nici nu mi-am dat seama ca acelasi joc are loc si in carte, cred ca mi-a intrat in reflex.
scuze pentru raspunsul atat de intarziat si multumesc pentru lectura.

Hello!

Uite de ce apare textul tău la atelier (părerea mea):
- mai întâi, ai foarte multe imagini folosite de cineva mult mai faimos înaintea ta: Nichita Stănescu, îți arăt numai una - Dacă te-aș întreba ce glezne îți plac mi-ai răspunde că;
- o laus adusă propriei persoane nu e chiar potrivită poeziei, nu azi cel puțin
- apoi, folosești foarte multe imagini comune, care nu se mai prea folosesc azi, nu în textele cu pretenție de poem contemporan: deșertăciunea mâhnirii, adorația creației, infinitul născut între bucăți de piele ridată... în privința asta, Ezra Pound, marele, spune că azi nu mai există simboluri comune oamenilor sau unei comunități mai numeroase, ci obiectul este simbolul în sine (teiul este tei, nu iubire, cavoul este cavou, nu dezumanizare, ș.a.m.d.).
- sfârșitul e slab, îl poate spune oricine... caută ceva cu care să ne suprinzi, vezi realitatea prin proprii ochi, nu imaginația afectată de niște citiri destul de... vechi. Trece prin propriul filtru, surprinde realitatea așa cum nu ar vedea-o toți și atunci vei scrie poezie.

Sper să nu te superi pe mine pentru cele câteva observații.

Mai vorbim!

Drag,
Daniel