Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Haifa zidurilor mele de sprijin

1 min lectură·
Mediu
Izvorul poeziei nu poate fi sedentar
e un simplu dicteu al dublurii mele
care se simte lezat:
mi-am pregătit discursul pentru Junimea
dar am uitat absolut tot la sosirea mea acasă.
mi-am povestit viața cu rădăcinile tăiate
am vorbit despre dezrădăcinare
și noile mele pasiuni-
voi erați absenți, ascultați o poetă minoră
cu o sală plină de celebrități
atunci la lansarea mea de carte...
nu avem studii necesare
muncisem pe brânci la Haifa ca ingineră...
pentru voi asta e prostituție
cum să muncești și de ce sunt scriitoare?
pe vremea lui Ceaușescu scriitorii lucrau pe la muzee
sau biblioteci...
eu însă am luat-o pe căi greșite
să-mi întrețin familia.
talentul se naște în orice limbă
voi nu aveți habar să faceți pantomimă în altă meserie
032.002
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
125
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

bianca marcovici. “Haifa zidurilor mele de sprijin.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bianca-marcovici/poezie/14157570/haifa-zidurilor-mele-de-sprijin

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
„Dublura” ta ți-ai clonat-o din materia poeziilor care este superioară materiei din care e alcătuit corpul predispusă la alterabilități și simptome, căci creația dizolvă dihotomia produsă atunci când sinele „dublurii” devine de sine stătător față de sinele superior creativ.
0
@bianca-marcoviciBMbianca marcovici
Complicat să explici de ce mă consider fără clonă! Iulia Hașdeu a scris după moarte prin tatăl său...dicteu automat și mâna scria!
Eu scriu pentru că sunt stângace și născută prematur la 7 luni! Totul vine de aici. Pot aborda mai multe meserii! Nu mă pricep și nu vreau să știu de ce comunic cu lumea în felul ăsta. Doar mi-e suficient că scriu pe muzică, ca și cum clapele ar fi instrumentul după vioară! Filozofia dumneavoastră e teoretică! Parcă aș fi într-un film Netflix!
0
@constantin-rupaCRConstantin Rupa
Cred că eticheta pusă de, parcă, Răzvan Voncu, de "poezie diafană", ne îndepărtează de adevăr. Poezia Biancăi Marcovici este una plină de înțelesuri adânci, de o etică a dezrădăcinării ce poate constitui chiar drama omului postmodern, dezrădăcinat de tradiții și făcând pantomimă în diverse alte meserii decât cea de ființă destinată fericirii.
0