Poezie
Nedumerire
1 min lectură·
Mediu
Ma auzeam
alergand in
urma mea
si strigand Stai!
grabeam pasul
incercand sa
scap de stafie...
dar in spate,
in fata,
si de-o parte a mea
eram doar eu
si nimeni altcineva.
Ca prin vis,
vedeam oamenii
palind ca stelele;
poate si eu
sa fi pierit
la un moment dat...
M-am oprit brusc
ca sa ma astept,
dar m-am prefacut
intr-un munte de sare.
023.707
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- bianca felseghi
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 64
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
bianca felseghi. “Nedumerire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bianca-felseghi/poezie/28082/nedumerireComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
BF
frumusetea lucrurilor existain sufletul celui care le admira...plagiindu-l pe david hume
0
A ta e intre.
Mai vorbim noi, sper sa nu fiu eu de vina, starea mea din aceasta clipa.
Pe curand!