un clown rătăcește pe stradă
cu o uriașă gaură neagră în piept
din care arareori un alt clown cu nasul roșu și fardat
scoate capul
scoate limba la trecători
un clown trece pe stradă
cu o
am sa încep cu o poză deseori defavorabilă mie
cum arunc miza pe trupul unei femei
necunoscute
dar i-am spus că mă va visa
și în somn mi-a apărut o umbră verde
semn de boală
am sa cresc
stă pe retina mea cea a cărei umbră ești
fulgeră și zidurile albe povestesc
despre acest oraș că a mai fost dărâmat
numai încet încet încet îmi faci cu mâna
nu mă privești în ochi doar îi
în burta chitului e un clopot de timp
trecutul meu serafic s-a prăbușit ca un ogar însetat
privirea lui e disciplină și aureolă experimentală
ah limanele adânci spre care
cobor numai cu un
pentru a face sa geamă mercurul
te arați în oglinzi
n-am să te sorb n-am să te sugrum
vad destui arbori minându-ți gesturile
când încerci să spargi coaja de ou ce-ți acoperă
pieptul
apăreau
ficatul mi-e obosit și sângele
nu mai lucrează în favoarea mea
părul crește o vreme până pe la 11 p.m. când nu ne găsim
aceste cuvinte se opresc deodată și ele
singurele deosebiri
