Un porumbel
Plimbându-mă prin centrul Timișorii, vrând să fiu liniștită, doar eu și gândurile, mă așez pe o bancă în fața Catedralei și mă minunez cât este de frumoasă și la ora actuală această clădire. Mă
Căldura sufletului rătăcit – familia
Rodul unor înverșunate iubiri, spiritele cântă-n neștire când aud țipătul dragostei adevărate ce are fructe zemoase-n viitor. Familia este un subiect dezbătut de când ne naștem și până murim, ca
Lumea în depărtare...
Peste...Poate...Când? O lume aproape invizilibă se deslușește în fiecare moment al vieții noastre. O noapte, încă o zi de necaz sau bucurie!? Cum e pentru fiecare doar el știe.În fine, ideea e că
Dulce melancolie
Ceva mă apasă în acest moment, mă sufocă și-mi arată mereu cum, te iubesc îmi spun în cap, în suflet, în inimă, peste tot și-n tot, ești al meu! Dacă ar exista ziuă mai lungă ca ziua în care aștept
O să ajung în cer...
Când voi ajunge în cer am să văd ce am greșit pe pământ. Dar chiar dacă și acum le văd nu le pot accepta deloc. Oare de ce? O suferință mai mare decât cea de pe pământ nu există iar fiecare și-o face
Tu
Până îmi găsesc cuvintele trebuie să te împart Că vreau să te am pe tine doar pentru mine Înger diform te prețuiesc cum viața Te pierd în neștire și te găsesc în visare Ador zumzetul culorilor
Totul despre nimic...
Încerc să-mi revin dar nu mai pot fiindcă clipa visării se stinge-ncet iar eu trebuie să încep să trăiesc. Cuvintele mele nu mai au nici o valoare, iar gândurile toate sunt nimicuri pentru toată
Gânduri neimportante…
1 Melancolic plutesc în gânduri, Ascult focul foșnind Ascuns în sobă, Uimit de căderea nopții. Cerul mat se înveselește Călătorind deasupra casei Aducându-mi vești smerite Poluate de
Gânduri nocive
Simt că viața mi se scurge încet pe-o hârtie neagră cuprinsă de o durere argintie amestecată cu-n roșu aprins de răsfăț în iad. Nimic aici nu mai funcționează cum trebuie, doar invers parcă aș trăi
Cateva cuvinte de inceput...
Nu mă bat cu vântul sau cu căldura, nu-mi plac bârfele dar nici nu bârfesc, nu mă lupt cu dragostea pentru că vine ea la mine, atât îmi doresc să spun despre a mea persoană dusă de valul tăcerii și
