Calul și porcul
Ce cal frumos avea în bătătură Un gospodar prea cunoscut în sat! Dar într-o zi sărmanul cal, de alergătură, S-a întins și nu s-a mai sculat. S-a chinuit vârtos pe animal să-l scoale Dar
BCBălășanu ConstantinUnui avocat
Tu îl aperi pe magnat Ca pedeapsa să nu guste. Când altul îl va fi-mpușcat, O să-l aperi dar…de muște.
BCBălășanu ConstantinUnei cititoare.
Când poezia mi-ai citit, Þi-ai pus, sigur, întrebarea: Din doi cine-i aiurit, Poetul sau cititoarea?
BCBălășanu ConstantinCatren (1)
Ochii tăi, două odoare, Mă privesc mari și cuminți. Cum de nu-ți dai seama oare Că mă scoți cu ei din minți?
BCBălășanu ConstantinSoție îndoliată
Soție îndoliată Într-un magazin central de rochii, Simple și pentru ocazii diverse, Intră o doamnă, și rotindu-și ochii, Un exemplar de doliu își alese. Vânzătorul începu s-o
BCBălășanu Constantin\"Beneficiarii\"
Ce ați furat, s-a construit, De către un popor neplătit. Conturi v-ați facut în serie Iar lui… pensii de mizerie. Iași 21 mai 2010
BCBălășanu ConstantinUnui \"descurcăreț\"
Din învârteli averea-ți crește, Învârteli de cum te scoli; Și pământul se-nvârtește, Dar, nu trece de doi poli.
BCBălășanu ConstantinNuntă cu claxon
În scumpul meu oraș natal, Către sfârșitul săptămânii, Din cauza zgomotului stradal Cu coada între vine aleargă câinii. Babe îngrozite-și scuipă-n sân, Copii nu-și mai găsesc părinții, Toți
BCBălășanu ConstantinEroilor, de ziua lor!
Se apropie ziua eroilor, se repetă mascarada. În ținute noi, de gală, Astăzi ca și-n alte dăți, În tribuna
BCBălășanu ConstantinDemolatorii!
Demolatorii (comentariu) La noi în România se desfășoară multe activități dăunătoare. Printre acestea se numără și intervențiile asupra
BCBălășanu ConstantinPilda ciobănașului
Un ciobănaș cu a sa turmă trăia departe, în munți, Ca să ajungi la el prăpastii trebuia să-nfrunți. Acolo singur-singurel era, cu toate-n armonie, Nu a simțit odată-n suflet urmă de ură,
BCBălășanu ConstantinAdevărul gol, goluț!
Se zice că Adevărul, de dimineață a pornit, Către un oraș anume unde a fost poftit. Era o zi de vară nespus de călduroasă, Mulțimea din oraș îl aștepta gălăgioasă. Mergea singur pe calea
BCBălășanu ConstantinExperiment
Să se afle că e competent, Bulă, face un experiment: Cât de sus ar sări oare, Un purice fără picioare? Prinse un purice, ușor, Și îi rupe un picior. A sunat din clopoțel... Puricele a sărit
BCBălășanu ConstantinAlegere fatală!
Îmi amintesc o istorioară care nu este prea nouă Și doresc în aste versuri să o povestesc și vouă. Cică, diavolul, s-a întâlnit într-un mijloc de pădure Cu un țăran plecat la vreascuri înarmat cu
BCBălășanu Constantin„Convertitul”
Ștrul și Ițic, doi vecini, Rătăciți printre creștini, Au mers să se informeze Dorind mult să se boteze. Un preot tânăr i-a primit Și a fost nespus de fericit. Îi va creștina foarte
BCBălășanu ConstantinUnei editoare zeloase
Opera-mi de protejat, Mi-ai dat sute de motive. Am gândit, m-am conformat Și am luat prezervative.
BCBălășanu ConstantinAmor cu repetiție
Un chinez cam rău de muscă, Se simțea în hotel ca în cușcă Și pentru a se „dezmorți” nițel, Comandă o fată de la un bordel. Când prima „rundă” s-a finalizat, Ea credea că tipul e mai
BCBălășanu ConstantinAtenție la prunc!
Ce vă spun nu-i o poveste, Vreau doar să fiți informați, Că demult, soți și neveste, Nu erau prea îmbăiați. De mizerii ca să scape Și să-și ia vestminte noi, Anual, rudele toate, Se scăldau
BCBălășanu ConstantinPloaie englezească
Când o ploaie sănătoasă Þine pe români în casă, Spun ei, pe bună dreptate, Cică, ar „ploua cu cioate”. Englezii, nu pentru impresie, Au o cu totul altă expresie, Þin-te bine te rog să nu
BCBălășanu ConstantinSalvați de clopoțel!
In vremurile de altădată, Hrana era nepreparată. Oamenii au avut norocul, Ca Prometeu să fure focul. Au scăpat cu zgribulitul, S-a perfecționat gătitul, Au ajuns, n-ai cum să știi, Să
BCBălășanu ConstantinSpirit comercial
Pe Ițic l-a cuprins tristețea Că i s-a scurs tinerețea. Gânduri negre l-au marcat, Și-a căzut bolnav la pat. Văzând cu ochii se topea, Cu mare greutate vorbea, Se vedea și de departe Că
BCBălășanu ConstantinSă nu ucizi!
Viața pământească ne este bunul cel mai mare, Drepturi nemărginite asupra ei doar Creatorul are. Viața-i timp de pregătire la ființele omenești, Prilej unic de alergare spre cununile
BCBălășanu ConstantinCinstea se învață!
Un țăran sărac lipit, Dar de felul său cinstit, Niște bani avea să-i dea Vecinului din stânga sa. Negăsind printre vecini, Se-nvoi să-i dea găini, Deși a rămas la strâmtoare Fiindu-i toate
BCBălășanu ConstantinSpune-mi!
Spune-mi dar, rogu-te frumos, Când vrei să fumezi afară Și ai scos ultima țigară, Pachetul gol îl arunci pe jos? Spune-mi, când în stație cobori Și biletul nu-ți mai folosește, Îl arunci pe
BCBălășanu Constantin