Poezie
Cinstea se învață!
După o povestire de George Coșbuc
1 min lectură·
Mediu
Un țăran sărac lipit,
Dar de felul său cinstit,
Niște bani avea să-i dea
Vecinului din stânga sa.
Negăsind printre vecini,
Se-nvoi să-i dea găini,
Deși a rămas la strâmtoare
Fiindu-i toate outoare.
De la vecin, a doua zi,
Cu ele în curte se trezi
Fiul Petre, ce-a observat
Că apoi găinile au ouat.
Bucuria i-a fost mare,
Vor avea iar de mâncare,
Dar, pe dată s-a gândit,
Că nu s-ar purta cinstit.
La școală și al său tată,
I-au spus că niciodată
În viață nu este bine,
Să păstrezi bunuri străine.
Cu ouăle ajunse iute,
La vecinul său în curte.
- Ce ouă Petre mi-aduci?
- Găinile au trecut de uluci
Și au ouat unde au știut,
În cuibarul cunoscut.
- Cine te-a trimis cu ele?
Văd că nu sunt puțintele,
Zi, tatăl te-a îndrumat?
- Nu, la câmp dânsu-i plecat.
Am venit de unul singur
Și sunt toate, vă asigur.
- Petre, oare nu vei fi certat
Fiindcă nu l-ai așteptat,
Dacă o vrea să le păstreze
Și fapta-ți o să-l enerveze?
- Nu, doar de la dânsul știu,
Că nu am dreptul să țiu,
Lucrul care știu prea bine
Că mie nu-mi aparține.
Iași 11 august 2008
003104
0