Poezie
Praf și pulbere
1 min lectură·
Mediu
Uneori am o stare de praf și pulbere
Toate paharele vieții se sparg cu zăngănit asurzitor
Până la secarea auzului inimii
Bolovanul durerii așteaptă răzvrătirea, peste vulcanul coastelor.
Toate pleacă, toate pleacă…
Tu unde ești, eu-le, cu brațul tău de vise?
Vino să le vezi: nu le lăsa neîmplinite
Și nu le mai plânge, că nu-s murite!
013926
0
Iti sugerez sa nu mai trimiti atat de multe texte in aceeasi zi, nu stiu cate persoane au rabdare sa citeasca mai mult de doua texte de acelasi autor.
Lasa cititorul sa te dezlege pe parcurs.
Din poezia de fata, mi-a placut versul al patrulea al primei strofe.
Cu bine,
Geta