Poezie
Spovedania unui bătrîn
1 min lectură·
Mediu
Un vînt străbate mintea-mbătrînită
Ce luminează-n veșnicie cu-al său gînd
Copil bătrîn,ce tot copil rămîne
În suflet,căci cu trupu-i un pămînt.
Doar amintirile sunt încă vii,și zburdă
Prin norii negri-ntunecați de timp,
Spre curcubeul-cea dintîi cunună
A vieții de-nceputuri anotimp
Cu soare-n ochii plini de vitejie
A unui luptator cu zmei, inverșunat
A cărui lume se termina-n asfințituri
Copil am fost, copil cu-adevarat.
În vîrsta toamnei ce cade-n primăvară
Unde copilaria-i doar cuvînt și vis
Un ocean de dragoste curată
Ce va să cada-n transhumanță
În abis.
00756
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Artiom Mînzătean
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 87
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Artiom Mînzătean. “Spovedania unui bătrîn.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/artiom-minzatean/poezie/14036907/spovedania-unui-batrinComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.