Secole
Sunt secole de când te-am cunoscut
Și totuși îmi mai este dor
de tine.
Atâta timp de-atuncea a trecut
Și totuși nu m-am regăsit încă
pe mine.
Atâta timp,însă e azi
DOR de VARÃ
Tânjesc după vara trecută
și soarele dulce-amar
topește amintirea proaspăt cusută
pe-o frunză atinsă de jar.
Tânjesc după mare și cântec
și vântul și barca din zare.
Cu
FRUNZE
Se scurge încet bucuria
Prin venele pline de toamnă,
Dar piere cu ea și tăria
De-a mai opri o clipă de vară.
Străbat melancolic cărarea
Pe care frunze de jar
O-mbracă
Ei spun că iubești libertatea,
dar lanțuri de-arama te țin.
Și spun ca visezi doar la stele,
când tu le vezi prea puțin.
Dar lanțuri și nici bălți amare
pot rupe din visul uitat,
AF