Poezie
Teamă
1 min lectură·
Mediu
Aș admira cu osebit nesaț
Splendoarea ochilor ciocolatii…
Dar mi-e că poate sunt furați
Și întrupați din ierburile mării…
M-aș cufunda ca într-o adiere
De vânt, în buzele-ți de miere…
Dar poate nu mi-e dat să simt
Dulceața perfecțiunii unui sfânt…
Și te-aș sorbi pe toată-ntr-o privire
Din ochi scăldați în dor și în uimire…
Dar dacă tu nu mă iubești – nenorocie! –
Cum aș putea să sper în fericire?!
002879
0