păstrează-mi în palme
cuvintele înșfăcate din simțiri
rupte din atomi tanjitori
modelate și distorsionate ție
strânge-le apoi, cu dragoste și mânie,
topește-le-n ființa ta
și poate vei înțelege
Ne sprijinim de cuvinte și lăsăm trupurile să ne cânte, pietrele să le acompanieze și apăsarea frigului să domine. Te privesc și îmi zâmbești. Mă întrebi de ce nu îți răspund în aceeași manieră și te
niciodată nu va ajunge un fulg unei întregi câmpii
nicicând nu va ajunge o câmpie unei întregi furtuni
merg și prind pe alocuri frânturi din zbuciumul minții-mi
mă răsucesc pe vârfuri și împletesc
