în atriul drept
păstrează-mi în palme cuvintele înșfăcate din simțiri rupte din atomi tanjitori modelate și distorsionate ție strânge-le apoi, cu dragoste și mânie, topește-le-n ființa ta și poate vei înțelege
ACAriana Coman
0
0
oricum murim
Ne sprijinim de cuvinte și lăsăm trupurile să ne cânte, pietrele să le acompanieze și apăsarea frigului să domine. Te privesc și îmi zâmbești. Mă întrebi de ce nu îți răspund în aceeași manieră și te
ACAriana Coman
0
0
Toate cele 2 poezii sunt incarcate
