Doar azi o sa mor puțin
Ard ca o lumânare uneori, iar alteori, pur și simplu mă topesc încet la flacără mică și pălpăitoare. Și totuși nu mă sting. Mă încăpățânez să ard și-mi iau avânt mai intâi din mine și când obosesc
Eseu de noapte XIII
Mi-a plăcut mereu să mă plimb. În copilărie mă încerca nerăbdarea de a ajunge la capătul drumului pe care îl urmam. Simțurile mele deveneau din ce în ce mai alerte pe măsură ce simțeam momentul
Unde este poezia noastra?
Am întins mâna spre cuvânt și mi-a brăzdat adânc carnea. Am strâns din dinți de durere și era să dau drumul unui strigăt aproape disperat, dar mi-am spus că mai bine mi-aș linge rana să o
Eseu de noapte XII
Astăzi vreau să dansezi cu mine. Știu că nu am mai dansat de multă vreme. Nu te-am mai invitat până acum pentru că muzica nu părea niciodată potrivită. Nu te-am mai invitat până acum
Eseu de noapte XI
Îl privesc și mă încearcă o mulțime de senzații. Îl privesc și parcă de fiecare dată altfel. Nu știu ce să admir mai întâi, asupra cărui detaliu din structura să mă opresc cu mai multă
Eseu de noapte X
Nu am deprins gustul renunțării ori de câte ori părea că îmi intinde câte o mână prin mesagerii care îi căzuseră neputincioși victime. Renunțarea este înșelătoare, îmbietoare, Fata Morgana a
Atunci te-am ucis...
am îngenuncheat și mi-am îngropat fața în petalele tale ca să le ard cu lacrimile mele... le-am smuls una câte una și le-am răspândit în eter ca să simt cum adâncești cărări de durere în
Eseu de noapte IX
Nimic în jurul meu nu se mișcă la fel de repede precum simt că am nevoie să fiu provocată. Nimeni în jurul meu nu pare să vibreze destul cât să-mi transmită frecvențele copleșitoare ale
Eseu de noapte VIII
Aproape că nu găsesc cuvintele care să mă ducă măcar o idee mai aproape de ceea ce simt acum. Nici nu știu exact care parte din mine este responsabilă de unele respingeri pe care le manifest
Eseu de noapte VII
Nu răspund în fața nimănui pentru nimic din ceea ce fac sau gândesc. La urma urmei, a face ceva sau pur și simplu a te gândi la a face ceva nu sunt noțiuni chiar atât de diferite. Stau goală
Eseu de noapte VI
Nu am privit niciodată înapoi altfel decât pentru a vedea filmul propriei existențe. Nu am privit niciodată inapoi altfel decât cu dorința de a mă accepta așa cum am fost pentru a putea fi
Eseu de noapte IV
Poate n-am luptat destul...Câteodată mă gândesc că aș fi putut să fac mai mult, că ar fi trebuit să caut în mine mai multă forță și, de ce nu, mai multă înverșunare pentru a împiedica ruptura,
Eseu de noapte III
Oricâ m-aș lupta, oricât m-aș opune, în mine se dă permanent bătălia propriului Eu. Câteodată obosesc să mai ascult cele două voci care mă strigă, mă ceartă, mă alintă și de cele mai multe ori
