Poezie
...satul...
1 min lectură·
Mediu
Toaca bate!
Prin vâlcele,
Agățat-au de scai, stele,
Nevăzutele tălăngi
Și-ntre trestii,
Doina curge,
Lângă vise demiurge...
Iese fum din plita veche,
Iară timpul nepereche,
E-nsemnat de un cucoș,
Mândru tare-n zarea roș...
Luna piere-n cerc de nouri,
Iar un muget de la bouri,
Doar răsunâ-n ecouri,
Înghețând pe gârlă sloiuri...
Lăcrimând maica bătrână,
Își agață într-o bârnă,
O pestelcă peticită,
Ca o candelă s-aprindă...
Murmur, ruga caldă,
Când tăcerea dorul scaldă,
Și-ntr-un colț pe cer hazliu,
Răsărit-a Carul Mare,
Să aprindă-ntre altare,
Focul viu...
Toaca bate și-i pustiu...
001341
0