Poezie

Legendele focului....

1 min lectură·28 august 2011

Mediu

Un boț de argilă,

sta pitit prin cerc de ape;

prea mult soare,

stuf și floare

lăcrimând...

surâzând,

tu pe aproape,

mâna o scufunzi adânc,

până la un boț nătâng...

tremurând se înfășoară,

după mâna ta într-o doară

și-amețit de chipul tandru,

ca un copilandru,

se ascunde lângă foc,

învârtindu-se în loc...

vâlvătaie săgetând sufletu-n două,

îl transformă-n forma nouă,

transmutând din boț plăpând,

universul în bol arzând,

vibrând în nopți fără de stele,

când se-mpletesc între andrele,

pașii însângerați de dor...

e doar fior

în noapte adâncă

și-n focul de la vatră,

gândul arde lăcrimat,

ce s-a-ntâmplat?

înfiorat,

doar bolul

zvâcnind în șuier la un por,

deschis de plita ruginită,

s-a destrămat în cioburi multe,

neputând să mai asculte,

legende din răstimp...

e focul inimii doar ghimp!

001.612

Ardieleanu Mioara. “Legendele focului.....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ardieleanu-mioara/poezie/13987824/legendele-focului

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.