Poezie
Atunci cand cade
1 min lectură·
Mediu
Frunza…se leagană ușor …
E ultimul ei zbor
Pe-acest Pământ
Și, ca un gând
Rătăcitor și ne-mpăcat
Reîntregește iar natura…
Și-un vânt răcnește zadar;
E toamna , care-și face iar
Simțită ludica-i prezență
Și… ca o simplă complezență
Își schimbă locul meritat,
Cu vara, care-a și uitat
Să ne trimită -a ei căldură.
Un suflet, ca un arbore rigid,
Așteaptă să nu mai fie frig,
Căci fiind înăbușit de gheață
Ca într-o eră glaciară, dis de dimineață ,
Zăcând în lacăte de țurțuri
Și așteptând la infinit săruturi,
Care să-nmoaie calota infernală…
La fel se-ntâmplă–n fiecare an…
Natura nu adoarme chiar în van,
Și nici monotonie nu-i
În viața omului,
Pe care vremea l-a lăsat,
În urma ei , privilegiat,
Să-și hotărască singur calea…
003.034
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Apetrei Valentin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 124
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Apetrei Valentin. “Atunci cand cade.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/apetrei-valentin/poezie/93695/atunci-cand-cadeComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.