ACAnton Cristiana
Verificat@anton-cristiana
Sighetu-Marmatiei
„Melancoliile m-au învățat nevoia de a iubi ceea ce neagă singurătatea (O. Paler)”
M-am născut în Săveni (județul Botoșani), într-o noapte târzie de vară, pe 29 iunie, într-unul din anii copiilor indigo (1988). Locul în care mi-am petrecut primii doi ani de viață nu mai au nici o importanță - ne-am mutat la Sighetu-Marmației în 1990 (anul în care s-a născut Ale) și…
Cronologie
:) In nici un caz nu am vrut sa sugerez vreo banalitate, mai ales ca vorbeam de ceva ce depaseste fiinta noastra. Dimpotriva, cautam sacrul in profan, ca eternul adolescent miop :)).. Iubirea, cea adevarata, exista mereu, indiferent de cum e inteleasa, comentata, sau \"discutata\" pe un site cu specific literar-artistic.
Pe textul:
„Ochi inchisi" de Anton Cristiana
De îmbunătățit0 suflu
Context Iti multumesc pt comentariul lasat, dat fiind ca nu e unul scurt :). Dar imi pare rau ca nu ai inteles ce am vrut eu sa transmit.. De fapt, nu am vrut decat sa redau in cuvinte (mereu inselatoare si insuficiente pentru o traire autentica) ce simteam ca venind dintr-o liniste a spiritului, acum 1 zi. eram sigura ca voi primi un comentariu.., dar nu ma gandeam ca va fi asa inteles.. Eu nu ma refeream la iubirea care \"se intampla\" printre oameni, e o forma neslefuita a iubirii divine.. Ai dreptate, nu se poate crea mereu, nu ar mai avea nimic din etern..
Acelasi inceput si sfarsit ca intotdeauna era de fapt, ideea mea despre ce se creeaza continuu in Univers, generatiile de suflete, sferele de lumina, spatiile de siguranta interioara.. Deci, din nou, nu se refera la lumea asta (am si specificat, dincolo de lumea materiala)..
Iluzia e realitatea in care traim, iluzia aici se refera la gandurile prin care ne formam realitatea. Tot ce gandim se manifesta in viata asta, ca absolut tot ce o formeaza. In cazul divinitatii, nu e nimic iluzoriu. De aceea, in cazul divinitatii, insasi iluzia devine iluzorie.
Tot ceea ce gandim, trebuie sa capete o baza solida, ferma, o siguranta ca se va implini (pe malul sigurantei trebuie sa se odihneasca).
Ma bucur in schimb, mult, ca ai sesizat tensiunea si relaxarea, succesive..
P.S. titlul e \"cu ochi inchisi\"...o mica, si totusi, significanta diferenta :)
Acelasi inceput si sfarsit ca intotdeauna era de fapt, ideea mea despre ce se creeaza continuu in Univers, generatiile de suflete, sferele de lumina, spatiile de siguranta interioara.. Deci, din nou, nu se refera la lumea asta (am si specificat, dincolo de lumea materiala)..
Iluzia e realitatea in care traim, iluzia aici se refera la gandurile prin care ne formam realitatea. Tot ce gandim se manifesta in viata asta, ca absolut tot ce o formeaza. In cazul divinitatii, nu e nimic iluzoriu. De aceea, in cazul divinitatii, insasi iluzia devine iluzorie.
Tot ceea ce gandim, trebuie sa capete o baza solida, ferma, o siguranta ca se va implini (pe malul sigurantei trebuie sa se odihneasca).
Ma bucur in schimb, mult, ca ai sesizat tensiunea si relaxarea, succesive..
P.S. titlul e \"cu ochi inchisi\"...o mica, si totusi, significanta diferenta :)
Pe textul:
„Ochi inchisi" de Anton Cristiana
De îmbunătățit0 suflu
Context...imi plac la nebunie primele doua si ultimele doua versuri...cred ca in ele sta mesajul poeziei.ok,sunt putin subiectiva, dar ma regasesc in poezie, si iti multumesc ca m-ai linistit.:) e bine sa stii ca nu esti singur pe lume
Pe textul:
„Fuga" de Mircea Pușcașu
0 suflu
Context...foarte sugestive primele 2 versuri din a 2a strofa :))... stii, intr-un fel amintesti de ceea ce spunea Balzac despre inima si ratiune : \"Inima are ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste\"...
Pe textul:
„Echimoza" de Candrea Andrei
De îmbunătățit0 suflu
Context