somn cu clapele pianului

cu o abilitate de prestidigitator ne arăți și ne sustragi clapele până ce alternanța prezenței și absenței creează ambianța onirică în care pulsează acoperit memoriile originilor.

originile par ne petrece in somn
sau
se ascund in infinitul intrebarilor fara de raspuns
multumesc de comm

Transcriu din poem acest minunat poem mai mic:\"Clapele pianului/ cele albe/ m-au trezit //de ce nu ne numeri/ de ce nu ne strigi pe nume/ te vom părăsi/ adio// ochii atârnă albi/ gâtuiți în plasele visului// pianul la locul lui/ fără clape albe.\" Și am o umbră de tristețe că nu l-am scris eu.Am văzut totul așa cum ai scris.

de ex, somn pe clapele pianului

ma bucur ca ai trecut printre versurile pierderilor...mele

am scris cu ptr ca au fost in somn....nu m-am referit la pe...spatial, la propriu
nu am gasit inca o expresie ce poate reda ce se afla in somn, in gind, in tine, in suflet
poate ca nelamurirea va duce la o cernere in timp, multam de semn si gind

e greu sa continui
dupa ce te ploua
disparitii dupa disparitii
apoi dispar si semnele ce te intregeau si prin care te defineai