Burgundia 23

ziduri care zâmbesc, ziduri care cresc între noi, zidurile din noi, zidurile în cate ne-am născut, oamenii-ziduri
frumos, mi-a plăcut
foarte amical

merci
poate este ceva de capul rindurilor , sentimentul patratelelor este ca un ceai de urzici

într-acest con-text \"despre granițe\", mi-o plăcut a-semănarea zidurilor, dar nu sunt de acord cu meniul ales (\"sarmale cu carne de porc / vin de la butoi și desert / halva cu pâine neagră\" - scade mult din valoarea Burgundiei, părerea mea)
mi-o plăcut, în primul rând, ideea, de la vizual-simțibil la re-formatarea ei transmisibilă cititorului ne-burgund.
zidurile tale umane, granițele de care nu poți trece, \"se vor întâlni cu norii
/ se va circula apoi liber / prin Burgundia // de la un zid la altul\" (reușit)
în mod deosebit, am reținut minunatul îndestulat cu atâta timp transformat în umbră, așezabil în \"zidurile / s-au sters pe mâneca lor de zgură / de porțile lor ruginite\".
felicitări (vezi ce faci cu meniul)

cu stimă, Cornel Ghica

am incercat sa fac o opozitie macro .....intre opulenta si minimal....acesta a fost meniul in afara zidurilor, care ele,zidurile se indestulau din afara si apoi nix...sa le dau salata ,nu cred ca merge...

oricum merci de semn si oricum ma mai afund in meniu....cindva ---- ca ma asteapta autobuzul sa plec iar si iara
noapte buna

un poem social,între râs si plâns ,între vid /zid ,un aer tragi-comic,sarmale ramase în gîtul si gândul înalt al amaraciunii
intre rânduri si cu putine cuvinte ,poetul e \"zidit \"de viu si pe veci într-o rana vie,de nevindecat

m-au linistit gindurile scrise de dvs. - cineva, undeva citeste printre rinduri, ziduri - viduri (cred ca nu are plural?)
si este suficient!

de nevindecat...asta am vrut sa Va multumesc , ca ati spus Dvs........
in aceste zile opace
poeticul pus pe cintare de taraba