Poezie
Magiun pe pâine 53
despre singurätatea de cursa lunga
1 min lectură·
Mediu
timpul și noi
el ne deportează, noi ne deportăm, noi îl deportăm
unii
alții
mersul pe treptele cu ghimpi
mersul pe vârfuri
mersul pe ultimele unghii albastre
nu se oprește nici scara nici trenul nici mâna
un deget stoarce durerea și din ochiul uscat
nu întreba care gol
golul e parte
al deportărilor din clepsidra în care îmi depun noapte de noapte restul din oasele care nu s-au lăsat pisate mărunt
vreau să le iau cu mine
știu costă bani
știu costă timp
nici timpul nici eu nici tu
nu opresc călătoria
înainte de a urca pe următoarea scară
voi mânca
vorbe și trenuri...
024.804
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Anni- Lorei Mainka
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 104
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Anni- Lorei Mainka. “Magiun pe pâine 53.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/anni-lorei-mainka/poezie/14042213/magiun-pe-paine-53Comentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AMVa multumesc de trecere, asa mai observ un gind, un gest.
Vorbe si trenuri...ma refeream la: tonele de vorbe ce te ineaca inaintea unei plecari, si trenurile care iti hranesc speranta...calatoria vesnica...
eu in general scriu exact ce doresc sa spun, cititorul este liber.
Vorbe si trenuri...ma refeream la: tonele de vorbe ce te ineaca inaintea unei plecari, si trenurile care iti hranesc speranta...calatoria vesnica...
eu in general scriu exact ce doresc sa spun, cititorul este liber.
0
Ne-am născut într-un gol, pe care l-am umplut treptat cu substanțele eterogene ale timpului, ale cunoașterii și ale experienței.
Ultimele două versuri sunt ilogice, abstracte și greu de imaginat, oricâtă libertate ar avea poezia.