Poezie
Visele doamnei Pachet 76
vise despre cuțite și plase
1 min lectură·
Mediu
e vremea urmelor
din urma în urma umbrelor din urmă
pe margine de cuțit
e vremea lor
pe el se merge ca umbra morții pe sârma de sub tine
printre cuțite și sârme
printre ele zbori printre ele
faci cu mâna din umbră și margine de avion
nu
nu râde
nu se merge drept pe drumul drept
se merge pe urmele celor care au mers
au mers
au mers peste marginea de cuțit
ei au mersul drept ca platanul înalt și nepieritor
indiferent câte topoare și drujbe îl încalecă
mersul nu este o știință
nu are manual
mersul este drept
drept
se merge pe urmele celor care au mers
tu
cel care mergi
mergi
te vei opri
încet
încet
te vei opri
cei care merg pe urmele celor care au mers
vor ocoli
vor ocoli
încet
vor merge
vor merge
peste
cel puțin un cuțit le va sta sub pernă
și umbra umbrei a plasei
adunate la piept
058.063
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Anni- Lorei Mainka
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 158
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 38
- Actualizat
Cum sa citezi
Anni- Lorei Mainka. “Visele doamnei Pachet 76.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/anni-lorei-mainka/poezie/13995728/visele-doamnei-pachet-76Comentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
uau, da, ai devenit expert in dez-membrarea viselor dnei Pachet.
Sper ca voi termina si acest ciclu cindva si te vei atasa comentariilor.
Meditativ...cum se poate altfel!
Multumesc.
Sper ca voi termina si acest ciclu cindva si te vei atasa comentariilor.
Meditativ...cum se poate altfel!
Multumesc.
0
se pare că ne-au învăluit pe toți umbrele, Anni, și au lăsar urme adânci. ;)
citind, pe la mijlocul poeziei mi-a zburat gândul la Misterele din Eleusis și la Cassandra. Așa trebuie să fi sunat un cor antic, elegiac, reverberant, mi-am spus, și te rog doar să nu-mi cer să justific ce spun.
Mă refer mai ales la partea asta
„nu
nu râde
nu se merge drept pe drumul drept
se merge pe urmele celor care au mers
au mers
au mers peste marginea de cuțit”
ei au mersul drept ca platanul înalt și nepieritor”
sau la asta
„se merge pe urmele celor care au mers
tu
cel care mergi
mergi
te vei opri
încet
încet
te vei opri
cei care merg pe urmele celor care au mers”
eu mă bucur că m-am oprit.
p.s. în timp ce mă chinuiam, cu scrisul meu încet și șotâncăit, să termin acest comentariu, un email m-a anunțat că am primit un comm. de la tine. Coincide
citind, pe la mijlocul poeziei mi-a zburat gândul la Misterele din Eleusis și la Cassandra. Așa trebuie să fi sunat un cor antic, elegiac, reverberant, mi-am spus, și te rog doar să nu-mi cer să justific ce spun.
Mă refer mai ales la partea asta
„nu
nu râde
nu se merge drept pe drumul drept
se merge pe urmele celor care au mers
au mers
au mers peste marginea de cuțit”
ei au mersul drept ca platanul înalt și nepieritor”
sau la asta
„se merge pe urmele celor care au mers
tu
cel care mergi
mergi
te vei opri
încet
încet
te vei opri
cei care merg pe urmele celor care au mers”
eu mă bucur că m-am oprit.
p.s. în timp ce mă chinuiam, cu scrisul meu încet și șotâncăit, să termin acest comentariu, un email m-a anunțat că am primit un comm. de la tine. Coincide
0
ce-ncepusem să spun (s-au oprit cuvintele pe drum)...
și anume că
nu cred că e o simplă coincidență. ;)
și anume că
nu cred că e o simplă coincidență. ;)
0
...draga Adriana Lisandru
ne invirtim
cit ne incolacim
in antichitate
la corul , care spune el ce spune, dar adevarat graieste...
iti multumesc de efort...si lumina fie cu tine
ne invirtim
cit ne incolacim
in antichitate
la corul , care spune el ce spune, dar adevarat graieste...
iti multumesc de efort...si lumina fie cu tine
0

- umbra morții pe sârma de sub tine;
- un cuțit va sta sub pernă;
- și umbra umbrei a plasei adunate la piept
Accentuarea ideilor bine redată în corpul liric.
Anularea unor truisme: Nu se merge drept pe drumul drept (ca la Ion Caraion). Îmi place mult semnul de la revedere, facerea cu mâna din umbră și din margine de avion (ceva cascadorie, dar aluzie la depărtarea eului liric, detașarea de toate cele lăsate, recuperarea lor pe plan estetic, atât în Rahove, cât și în Burgundii). În aceste Vise domnești se observă un suflu și mai meditativ, o experimentare a formei grave, aluzive, o ambiguizare discursivă și mai accentuată!