Poezie
burgundia 75
încheieturile toamnei
1 min lectură·
Mediu
când tăiam un pepene
mă țineam de cuțit
puterea sâmburelui să nu treacă peste lamă
puterea mâinii printre degete peste umbra ei
pepenele tăiat se hlizește peste tăblia decolorată
ochii adânci împachetați în nori
se îndreptă spre sâmburi
când tai un pepene
nu mă gândesc la nimeni
încheietura se ține de mine
suntem un întreg
în fața noastră pe tăblia fără ochi ațintiți
este lumea
între albastru
galben decolorat
cuțitul cu care se taie un pepene are o culoare pe lama
care se articulează
în cerc
în cercuri
în cercurile cercului
de os
osul mâinii
încheietura de tăiat un pepene
024.124
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Anni- Lorei Mainka
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 100
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Anni- Lorei Mainka. “burgundia 75.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/anni-lorei-mainka/poezie/13953159/burgundia-75Comentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AMcad din simplu
in mai simplu
si spre sa ajung la f simplu
dar spre poeticul acela alb, imaculat, universal
eh, cam multe pretentii
iti multumesc pentru aprecierile date pepenului -
in mai simplu
si spre sa ajung la f simplu
dar spre poeticul acela alb, imaculat, universal
eh, cam multe pretentii
iti multumesc pentru aprecierile date pepenului -
0
un poem unitar de la început până la sfârșit și tot atât de rotund ca un...pepene! Este splendidă această idee a relației dintre părți și întreg în acest fel acțional. Eliptica poemului îi face bine și parcă îmi vine - nu știu de ce - fragmente din În căutarea timpului pierdut al lui Proust. Aceste reântoarceri în ele însele, aceste îmbogățiri ale cuvântului fac bine poemului. Felicitări!
Și să nu uit*
Cu stimă
PP