anna nim

cred ca este o poezie curajoasa pt dvs

:
subtitlul \"am intrat deja in poem\" suna ca o justificare, explicatie ...nu cred ca este necesar

despre o tanara speranta parlamentara

el departe va ajunge
ca-i maiestru-n multe arte
se-ntelege c-o alege
pe aceea populara

mie mi se pare ca Este un haiku
si ma duce cu gandul la o fata timida...
dintr-o poezie scrisa de Puskin




@-----------------------------------------------------------
= varianta

varianta:

Din doua inimi
Se aud dizarmonic
Refrene de ieri

Poem frumos, dar pt. a se incadra la haiku,ar trebui sa pastrezi metrica de 5-7-5 silabe in trei versuri; vezi explicatii suplimentare pe site semnate Dan Mitrut (magul)

~ Numai bine!~

Nacsavi Horia [01.Oct.04 09:02]
@@-------------------------------------------------------------------------
= tot eu

tot eu, am gasit linkul :
http://www.poezie.ro/index.php/article/63531/index.html

Nacsavi Horia [01.Oct.04 09:10]
-------------------------------------------------------------------------

Horia,
=minunat!
este foarte reusit.complet. sa-l scrii in randul poeziilor tale, neaparat!


(iti multumesc pentru trimitere. este intr-adevar un articol documentat si cu o reala incercare de definire a ceea ce inseamna haiku
in esenta
si in aparenta)
\'citind printre randuri\',ca sa revin repede si sa va raspund, am retinut ca pentru surprinderea unui fapt, ca stare, in cadrul unui haiku trebuie sa se procedeze la a se folosi timpul prezent(in primul rand)...
si ca se vorbeste despre un \"haiku liber\" cand acesta are intre 17-19 silabe si este incadrat intr-un singur vers...
am mai retinut si modul in care se marcheaza tacerea ca expresie poetica: \"-\"(, ceea ce eu notam prin \"[ ]\")
si... ca noi nu am prea intelege in esenta ce inseamna \"haiku\". . .
(ii multumesc aici Magului pentru informatiile care, observ, ne sunt multora dintre noi punct de orientare si il felicit).

(incercare de haiku)


intemperii sentimentale

pun vas langa vas.
adun ploaia de sange
plansa de inimi



desi nu cred ca mai conteaza prea mult,
imi cer iertare
ca iti scriu abia acum.

o zi buna!,

feerika

ooooooooooooooo ho ho ho
nu se spune \"enigma acestei poezii\", ci \"Misterul acestei poezii\"
dati-mi voie sa dirijez cu un mahuiac concertul meteorologic
asta, desigur, dupa ce mi-am injectat luciferina, mi-am facut rochie din perdea si mi-am pus proteza dentara

hai, fugiti fugiti! -ca musca
musca. n-auzi?

lupul nu poate sa fie
de-cat...\'puschinand\' -de \'gelozie\'
lupi mi-s toti -aduc a haita
si de nu poti sa pricepi...
nu-i ochit. eu am orbit.
asa ca..., n-o sa evit
sa vorbesc deschis, pe sleau,
sa ramaneti fara mau...







eu, \'scufita\'
(trebuia sa fie ceva \"bau-bau\" *, dar...)

*vezi \"editeaza-ti profilul\"...
of! cate trebuie sa explic...

sterge randul
tine-ti gandul
n-ai curaj sa superi vantul

multumesc, iti spun lupeste
si spun sincer, prieteneste

adevarul
am ascuns aurul la piciorul podului, pilonul cinci

caut capuse in iarba, le asez pe burta ca nasturi
si il astept pe mos craciun sa vina sa ma desfaca si sa ma imbrace

[+]
o poezie ca o clipire.
nu se vrea a fi o filosofie
cat, da, o constatare, o constientizare -simuland un dialog (intre naivitatea perceperii timpului si raceala consumarii lui) ce apare parca atemporal si nelamurit povestit chiar timpului.
\"surorile\" indica un timp in mod continuu-prezent, iar prin faptul ca musti din Coada prezentului (prinzandu-l din urma in scurgerea sa) si vezi timpul invers, trecutul fiind o vesnicie, il reduci la un trecut ce va fi, un trecut de de-Acum-uri, traite. Mancandu-l, il traiesti. mi se pare foarte logic. vad materia ca fiind Vie in toate formele ei pastrand istoria trairilor ei in varsta renegociata mereu intr-o alta traire, \'prezenta\'. regasesc ceea ce cred despre timp in poezia ta. cred in determinare
imi place mult.
ai surprins frapant de frumos Momentul
iar despre umbre, nu am gasit o asociere mai frumoasa pana acum. daca voi gasi, te anunt
prima strofa...
el moare si tu albesti...
in primul vers, dupa \"Acum\", vreau sa cred ca lipseste o virgula. ma sperie. lasa loc de mai multe intelesuri si nu mai vreau sa imi continui gandul.
vreau sa cred ca vorbesti cu Acum
poate gresesc...

real de tulbura

am fost tu, citind
si am vazut fata aceasta
si am plans si eu
M-am simtit cum parca cineva mi-ar fi indesat in piept o piatra.
...pomii sunt vii in pamant, si \'Urci prin tuneluri Coborand\' intr-o lume ingropata acum
tie (dar vie in memoria ta...), tu fiind ingropat acesteia in prezent...
e ceva subtil, simplu deghizat. . .si puternic conturat
realismul, analiza profunda
facuta de un ochi rece si pasager(inclusiv asupra propriei persoane)
dar foarte sensibil in observarea detaliilor cu implicatie, - lumea care apare rece

telegrafiata parca, masinal, nu lasa loc de alte cuvinte...(e ca o proba incontestabil

decisiva intr-un proces, ca o fotografie a unei lumi, a unei stari, a unei vieti:..ta ta si

a ei...
si e atat de frumoasa...ca doare)
ma bucur ca am gasit poezia ta si am citit-o.
aproape ca o stiu pe de rost
(ca stare -cu siguranta, iar unele versuri imi revin in minte obsedant)







si hei, tu, \"STOIAN G.BOGDAN\" -ce-ti strigi numele de te aud din ianuarie pana in

octombrie,!,
eu nu cred ce spui ...
e o poezie prezenta si adevarata !
dar e delicata in expresie
incercand o pastrare a firii desi poarta o atat de mare tensiune.,
-forta poeziei
devenind cu-atat mai mare .