Poezie
adiere de primăvară
zâmbetul lunii
1 min lectură·
Mediu
și-a ascuțit toporul
pe umbre de pietre.
în livada Cuvântului
taie
crengi de smochin
fără roade.
rădăcini de Chivot
absorb din pământul tăcerii
dulcea înseninare.
printre muguri de zori
pe crenguțe
atârnă ca niște cercei
stele-fecioare.
adieri de primăvară sădesc prin vaduri de nori: lăcrimioare;
adieri de îngeri însămânțează în palmele noastre: orhidee albastre.
clipire de gene;
sclipire de vis;
luna doarme…
001.670
0
