Poezie
destrămări de ecouri
cântare nouă pe două voci
1 min lectură·
Mediu
incantații
pe misterioasele trepte
ale areopagului, //
trecutul și viitorul
își schimbă reciproc hainele
pentru a împrospăta
memoria senzorială.
întâlniri la miezul nopții,
chitara și liră
armonizează tăcerile: //
lebede negre, sub bolți de luceferi,
alină
focul singurătății.
destrămări de ecouri
prin
turnul chindiei, //
gardienii pândesc
tulburarea apelor;
la primul semnal al
huhurezului auriu,
va începe
concursul de alergare.
aburi albi
năpădesc - ca un stol de grauri,
livezile, porțile… //
cuvintele
nu se mai prind de catarg;
la orice bătaie din palme,
se modifică
structura
ecosistemului uman.
prin tăcerea fremătătoare
a nopții,
o spirală de fum, de la salvie,
creionează
poteci scânteietoare.//
trezit de cântecul cocoșului,
un hamster buimac
aleargă
prin torul de stele.
zarurile-s
aruncate la-ntâmplare...
codul de numere-tăinuit în
cărțile sfinte,
răstălmăcește vremurile.//
rătăcit
în sticla lui klein,
un duh albăstrui
nu găsește
ieșirea.
ploaie mănoasă de primăvară,
frunzele verzi ale smochinului
decantează trăirile,
limpezesc intențiile...//
amurgul
colorează-n culori sidefii
valurile mării.
gândurile triste, tulburătoare
sunt luate de valurile
fluxurilor luminice
și duse
departe
021.132
0
Spumoasă și cuceritoare aventură a conștientizărilor, a percepțiilor!