Poezie
ochiul
de toamnă
1 min lectură·
Mediu
prin garduri
florile târzii de salcâm
parca înviorează
toropeala
acestui amurg
de sfârșit de august
sunetele sălbatice
ale beției de culori
fac să-mi tremure mâna:
aromele ceaiului
se amestecă cu
parfumul salviei
de-a lungul șinelor
de cale ferată
ca un dar al iertării
florile de echinacea
înfruntă
despărțirile
după ziua iubirii
multe frunze veștejite
multe doruri sfârtecate
ochiul
celui care îl adună pe el însuși
mulțumit
se retrage în adâncuri
022.899
0
