Când ai 20 ani, iubești așa cum, probabil nu o vei mai face niciodată. El era iubirea mea, începutul și sfârșitul, motivul pentru care merita să trăiesc, să mă trezesc dimineața. El era un revoltat,
Aș vrea să spun că te ador
Că pot de dragul tău să mor
Aș vrea ca să te strâng la piept
Să-ți spun doar ție ce e drept
Aș vrea cu mine ca să fii
Seară de seară, zi de zi
Să te privesc și
La marginea visului, întunericul topește cenușa timpului ce a trecut. Clipe fugare cad ca niște imense boabe de rouă, spărgându-se de sufletul lui rece și indiferent...
Așteptarea e târzie, pentru
Mă opresc în pustiu...Este chiar locul despărțirii noastre - parcă și el e trist de atunci. Blestemată fie ziua în care am greșit! Aș vrea să dau timpul înapoi pănă atunci - în aceea zi de început