Poezie
Vibrato
1 min lectură·
Mediu
calul alb al liniștii se adapă din stele
curg toamnele mele/grauri gureși în vie/
secunde silfide aburesc peste dealuri
se așază la masă să tacă rotund
cine se îndrăgostește în prag de toamnă
are o gutuie în piept
sub frunzele roșcate îmi despletesc singurătatea
și-o mușc de buză
cum te-aș mușca pe tine
cel ce dansezi cu fragilitatea mea
/licurici pe șaua nopților/
greieri amorțiți îmi cântă în piept
într-un vibrato perfect
dau drumul toamnei
cal conabiu ce paște iarbă lunatic
toamna
dragostea doarme pe o frunză
ca un păianjen în umbra poeziei
/lună neagră în râu/
001.289
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Angi Cristea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Angi Cristea. “Vibrato.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/angi-cristea/poezie/14077965/vibratoComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
