Poezie
Partitura muntelui
1 min lectură·
Mediu
muntele respiră nopțile lui august
/pictor culcat în propriul peisaj/
beat de armoniile toamnelor
ca un înțelept ce cântă la pianul de pe care zboară
frunze
/partituri galbene liturgice/
orașul își deschide larg ochii
printre arborii semeți
aburul nopții șuieră învăluitor
la șoseaua principală se plimbă
sufletul androgin al Sinaiei
mi-aș juca verile iubirile întomnările
la Cazinoul Regal
dar umbra care învăluie străzile seara
se întinde în pat
în timp ce ruleta pariază pe cuvinte vii
de atâta verde s-au înmulțit norii
plouă cu aripi longiline iar eu
vindec setea muntelui
cu o simfonie ce-mi curge din degete
stropi de liniște stropi de lacrimi stropi de poezie
muntele taie orizontul exact până la
o linie ce mi se curbează în palme
pensula miroase a culoare când mângâie spinarea muntelui
sărac de cuvinte ca un vultur în amurg
001.161
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Angi Cristea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 137
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Angi Cristea. “Partitura muntelui.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/angi-cristea/poezie/14076944/partitura-munteluiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.