Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

love story cu o turcoaica fericita

2 min lectură·
Mediu
Love story cu o turcoaica fericita
Acum două sute de ani, un bărbat sărac, dintr-un sat de lingă Deltă, a pornit-o către turci.
A stat el ce a stat la turci, unde s-a ales cu o femeie frumoasă.
După un timp, a revenit împreună ca ea, acasă, în satul lui.
Dar sătenii nu l-au acceptat cu așa o nevastă printre ei.
Astfel că bărbatul a săpat un bordei în pămînt, la marginea satului, și acolo a viețuit cu turcoaica.
Aveau două paturi dar niciodată nu dormeau în același pat, conform legilor ei.
Dupa vreo cincizeci de ani de fericită existență în marginalizare, turcoaica odată căzu la pat, beteagă.
Boli ea ce boli, și își dete obștescul sfîrșit într-o seară ploioasă.
Pentru prima oară în viața lor fericită, bărbatul se urcă lîngă ea în pat și petrecu așa toată noaptea, privind-o de aproape și vorbind cu ea vrute și nevrute, cum nu avusese voie niciodată înainte.
Cînd veni dimineața, omul porni singur înspre cimitir și își petrecu toată ziua săpînd o groapă adîncă și foarte frumoasă pentru trupul miresei lui.
Seara, întors acasă, își luă soția în spinare și, cu ea atîrnîndu-i pe umăr ca un sac plin cu grîu, parcurse ulițele satului, înspre cimitir.
Mireasa fu repede înghițită de gura lacomă a pămîntului.
Întors acasă, bărbatului i se facu frig.
El aprinse un foc mare din patul soției lui și se așeză turcește lîngă rug.
O căldură neobișnuită îl cuprinse.
Însă, de atunci, se pare că nimeni nu l-a mai vazut pe acolo.
Și nici nu s-a mai întrebat vreodata cineva unde s-a dus.
075.504
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
264
Citire
2 min
Versuri
18
Actualizat

Cum sa citezi

angela furtuna. “love story cu o turcoaica fericita.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/angela-furtuna/poezie/105966/love-story-cu-o-turcoaica-fericita

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@dana-stanescuDSDana Stanescu
m-ai facut sa plang. nu pentru ca ar fi o poveste trista, ci dimpotriva, ci e doar dragoste. nu prea am cuvinte dar iubesc textul asta
0
@dana-stefanDSDana Stefan
povestea m-a cutremurat, angela. si te rog sa ma citesti si sa-mi explici. vreau sa inteleg.
o viata in care un barbat cu femeia lui traieste lipit intr-un un cuib al lor, acoperiti de huma, dezlegati de lume, nestiuti, hranindu-se unul cu aerul din celalalt, te face sa te intrebi: ce inseamna legile lumii ?! si dupa ce legi se conduc sufletele muritorilor? legea e aceea care implineste si desavarseste sufletul..morala e a sufletelor impletite tot cate doua, spun eu.
ce e aici?!
Aveau doua paturi dar niciodata nu dormeau în acelasi pat, conform legilor ei.
Pentru prima oara în viata lor fericita, barbatul se urca lînga ea în pat si petrecu asa toata noaptea, privind-o de aproape si vorbind cu ea vrute si nevrute, cum nu avusese voie niciodata înainte.

aceste doua fraze sunt esentiale. daca in toata viata lor, ei,lepadati de lume, daca n-a existat o clipa in care unul sa simta cum curge prin singele celuilalt, NU EXISTA sensul! numai asa, finalul isi poate pastra puterea mesajului si valoarea, omul nu mai exista, NU MAI EXISTA PUR SI SIMPLU, fara jumatatea lui!dispare nestiut de nimeni, pur si simplu!
puterea acestei cutremuratoare imagini a dragostei dintre un barbat si o femeie STA IN IUBIREA CARE-I FACE UNA CU PAMANTUL!
ori aceste doua fraze, rastoarna esentiala lege a firii. anuleaza sensul!

sa fie vorba tocmai de o dragoste atat de mare, incat din ea doi oameni sa poata sta pana si solidari unul linga celalalt? sa nu-mi spui!
asa ceva e inimaginabil. o femeie si un barbat care se iubesc, vor fi risipa lui dumnezeu si a lumii, fara sa se atinga si o clipa macar, intr-o viata.

repet, textul ma cutremura, metafora iubirii atinge aici aproape palpabil, totul e INEPUIZABIL si o desavarsita definitie a iubirii, insa cele doua fraze spulbera totul, anuleaza sensul, nu-mi spune ca asa e in viata, cat pe ce, aproape de!, nu-mi spune ca adevarata iubire poate insemna si o viata doar alaturi, nu-mi spune ca aceasta a fost de fapt dovada celei mai patimase iubiri, de necuprins in minte, in bordeiul acela n-a existat o clipa de dragoste, angela, pentru ca trebuie ca au existat priviri ochi in ochi si, fara amestecuri, traiul a fost blestemat..sa iubesti fara sa atingi, fara sa lasi ampente, fara sa patrunzi sensurile adancite ale celuilalt, e cea mai mare risipa pe care omul o poate face pe pamant..

m-a atins textul acesta..
multumesc.
0
@virgil-titarencoVTVirgil Titarenco
Interesant, poate chiar tulburător, dar nu înțeleg de ce e încadrat la poezie. Sau poate nu mai știu eu ce e poezia. Se prea poate...
0
@laura-bolettiLBLaura Boletti
da,aceeasi nedumerire o am si eu.nefacand nici un fel de referire la valoarea literara a textului de mai sus,ma intreb totusi de ce a fost incadrat la poezie...
0
@angela-furtunaAFangela furtuna
Nu stiu ce este poezia, desi am vazut peste o mie de definitii...Aceasta m-a indreptatit sa ajung la concluzia ca, desi nu stiu ce este poezia, pot observa ca ea descrie o forma fixa a incertitudinii.
0
@angela-furtunaAFangela furtuna
Mereu descoperi(in cheie socratica, maieutica), desi stiai de la bun inceput, ca textul propune (si) altceva decit propune indeobste viata. Despre o mare iubire se poate spune si asta: ea poate fi o permanenta neatingere de prezent. Partenerii se simt eterni in cochilia unui sentiment si amina la nesfirsit implinirea lui. Marii indragostiti au trait aceasta iminenta a exploziei: au stiut, adica, amanuntul ca dupa initierea combustiei urmeaza, in descrescendo, parcurgerea sensului descendent, catre moarte. Si i s-au opus.
De unde au stiut?
0
@dana-stefanDSDana Stefan
inteleg perfect ce spui tu aici angela draga.
bordeiul si pamantul-casa e neatingerea de prezent, sau depasirea conditiei prezentului.
de unde au stiut?
din amestecul lor pana la identificare una cu pamantul trebuie ca au stiut.:)
gandeste. gandeste.
0