Poezie
Cochilia si melcul
gandindu-ma la Andria
1 min lectură·
Mediu
In vremea aceea
Bratele mele erau infipte
In terenul nesigur
Dintre sange si prietenie.
Curbate imperfect,
De fapt antice prototipuri de roata,
Se innodau la nesfarsit
In spirale de calcar,
Nascand in miezul lor
Adapost umed si intunecat,
Folosit temporar de alge
Ca loc de rugaciune.
Tu nu stiai, nu auzisei.
Rascoleai bezna
Negrul preschimbandu-l in verde
Cu matasea vrajita a irisilor.
Iti cautai adapost...
Si nu stiai, nu auzisei.
003.259
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Andu Tugui
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 70
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Andu Tugui. “Cochilia si melcul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andu-tugui/poezie/17254/cochilia-si-melculComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.