Poezie
Eterne
1 min lectură·
Mediu
Curata, vesnica…
O picatura de nadejde intr-un ocean de lacrimi.
Imi curge geana-n ochi,
Imi curge ochiul pe obraz,
Sub mine creste iar o balta verde de tristete.
Cum ani si ani au curs de cand curg anii,
Asa te-ai furisat in Dunare, lasandu-i pietrele deoparte.
Aievea, neschimbata...
O pasare cu aripa cerata,
Ce fuge tremurand in fata inaltimii,
Si care isi asteapta sfarsitul pamantesc
In loc sa-si puna o elice
-De teama evadarii-n Altceva-.
Curata, neschimbata…
Privirea copilitei cu ochi mari de margea
Ce plange cand lovesti o randunica
Sau cand ii zgaltai cuibul,
Adesea fiind ingrijorata
Cand fir de sange inveleste inelarul mamei sale.
Eterne, neuitate…
Un cos de vise presarate-n sita vietii,
Uitand de Implinire,
Uitand ca cineva asteapta Mosul sa apara in Ajun,
Lasand in urma clipa cand eram cu toti la fel...
002.313
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 137
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Andries Cristina Alexandra. “Eterne.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andries-cristina-alexandra/poezie/140884/eterneComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.